|
PESTERA CLOSANI
Poate nici o roca nu se impune in relief cu o asemenea personalitate, nu
imprima peisajului atata vigoare si farmec precum o fac rocile calcaroase.
In Anzi sau in Pirinei, in Alpi sau in Carpati, cununile stralucitoare de
calcar impodobesc cuprinsul planetei, dandu-i un plus de semetie, dar si de
mister, caci ele ascund putinele "pete albe" care au mai ramas pe harti;
marile varfuri ale Pamantului au fost cucerite, marile pesteri, inca nu.
Legenda spune ca a existat candva, pe langa Piatra Mare, un tinut de basm,
o gradina miraculoasa. Multe flori cresteau in acest paradis terestru:
trandafiri ce urcau sub forma de bolte, clopotei gingasi strajuind poteca
acoperita de iarba marunta si frageda, copaci falnici, ce se inaltau spre
cer, si firicele de apa limpede, ce se spargeau peste pietre, licarind,
formand cascade. Acest tinut apartinea unui batran vrajitor, renumit prin
partile locului. Dar intr-o zi acesta a prins de veste ca un zmeu voia sa
puna stapanire pe miraculoasa-i gradina. Asa ca batranul a acoperit
intreaga gradina cu o bolta din piatra, ce s-a numit Piatra Mica. Lipsite
de lumina soarelui, toate florile au inceput sa moara, insa vrajitorul le-a
impietrit pentru a ramane vesnice, ascunse acolo, in pestera de la Piatra
Mica a Closanilor.
Pestera Closani este situata in partea de nord a Muntilor Mehedinti, in
triunghiul de calcare jurasic-cretacice ale carui laturi le formeaza Motru
Mare si Motru Sec, iar baza - creasta Pietrei Mari si a Pietrei Mici a
Closanilor. Trei zone carstice, adica trei zone cu relief specific
dezvoltat pe calcare, au fost delimitate in acest triunghi de granita
dintre Muntii Mehedinti si Muntii Valcan: zona versantului stang al Vaii
Motrului Sec, zona Pietrei Mari a Closanilor si zona Cornetului Satului.
Amplasata la o altitudine de 440 m, pestera are o lungime de 1100 m, o
singura deschidere si este formata din doua galerii orizontale: Galeria
Laboratoarelor si Galeria Matei Ghica. O deschidere scunda, dar destul de
larga (1,5 - 2 m), permite accesul in golul subteran, un adevarat muzeu de
sculptura naturala, ale carui galerii adapostesc unul dintre cele mai
uimitoare ansambluri create de apa in calcar.
Galeria Laboratoarelor si lacurilor de cristal
Peretii sunt acoperiti cu valuri de piatra care cad in cascade. Poteca
serpuieste printre coloane, stalagmite si gururi cu marginile dantelate, pe
sub un tavan impodobit cu o multime de stalactite albe sau colorate in
tonuri de rosu.
La primul cot a existat candva si un foarte frumos perete de stalagmite si
stalactite, format pe directia unei fisuri de tavan, prin care s-a
strecurat, in decurs de milenii, apa incarcata cu calcar dizolvat. Astazi,
din turturii nascuti prin "caderea apei picatura cu picatura" ("stalactos")
si porniti sa se impreune cu fratii lor nascuti prin "scurgerea apei
picatura cu picatura" ("stalagmos"), oamenii
n-au mai lasat decat urme. Se vad peste tot gururi cu bolte inalte, coloane
si stalagmite cu baza incarcata de fal |