|
Aceast? parte a Asiei este format? dintr-o regiune predominant înalt?.
Ea este a?ezat? în centrul Asiei.Datorit? pozi?iei geografice,articula?iile ??rmurilor sunt inexistente.Relieful este format din mun?ii Tian-?an,Nan?an,Altai,Himalaya,Karakorum ?i podi?urile intramontane Pamir ?i Tibet.Himalaya-Karakorum este cel mai înalt lan? muntos din lume.Ace?ti mun?i sunt considera?i ,,cetatea de piatr?” a Terrei.Lungimea lan?ului muntos este de circa 2400 de km.Toate piscurile care dep??esc 8000 de m. orneaz?,din loc în loc acest ciudat lan? muntos.Frumuse?ea lor nu are egal.Primii oameni
Care au cucerit acest pisc au fost neozeelandezul Edmund Hillary,în 1953,?i nepalezul
Norgay Tensing.Mun?ii Himalaya formeaz? o barier? natural? între zonele cu clim? temperat?
?i regiunile tropicale.Se etaleaz? aici trei tipuri de peisaje.O jungl? deas? se a?terne pe pantele de la altitudini mai joase.Mai sus de la limita p?durii,stepa domin? în?l?imile medii ale mun?i-
lor.În sfâr?it,mai sus de 5000 de m. se întinde o regiune de de?ert,cu ghe?ari ?i z?pezi
ve?nice,m?turate de vânturi foarte puternice.Aceast? zon? de vârf de munte se asea-
m?n? mult cu peisajul regiunilor polare.Cel mai înalt pas montan din lume este
Muztaghdavan(Muztagh Davan) situat la altitudinea de 5781 m. în Mun?ii Karakorum.
Tibetul este un podi? vast care reprezint? cea mai întins? regiune înalt? a Globului.
Altitudinile medii ale acestui podi? sunt cuprinse între 4200 ?i 4800 de m.Pe suprafa?a
acestui podi? apele provenite din topirea ghe?arilor formeaz?,,mla?tini de ger”.Partea
cea mai interesant? a Tibetului o reprezint? zona muntoas? a Pamirului,cu o altitudine
de 3864 de m.Aceast? zon? este ocupat? în propor?ie de 95% de ghe?ari,stânci,pante abrupte.
Aici se g?se?te unul dintre cei mai lungi ghe?ari ai Terrei.Acesta are 100 de km. ?i se nume?te
Fedcenko.Tot aici se g?se?te ?i cel mai mare ghe?ar din lume din M-?ii Karakorum,numit Biafo. Climatul este montan cu temperatura medie în iulie de 10?-15?C ?i în ianuarie de
-25?-20?C.Precipita?iile sunt destul de sc?zute,de sub 500 mm/m2/an.Tot anul bat brize mon-
tane.Factorii care influen?eaz? clima de aici sunt:localizarea ?i întinderea continentului ?i dis-
punerea sistemelor ?i relieful înalt din centrul Asiei.În Pamir s-au statornicit cele mai vitrege
condi?ii de trai din mediul alpin.Aici lumina Soarelui este cea mai puternic?,de 50 de ori
mai intens? decât lumina care cade pe teritoriul ??rii noastre.Vara,la sol,se înregistreaz? 52?C.
Doar 10-30 de nop?i pe an nu sunt geroase.Diferen?ele de temperatur? între zi ?i noapte pot
ajunge la 70?.Potrivit opiniei unor speciali?ti indieni,suprafa?a ghe?arilor din Mun?ii Himalaya
se reduce treptat.Oamenii de ?tiin?? apreciaz? c? acest fenomen este legat de înc?lzirea gene-
ral? a climatului planetei noastre.Hidrografia este format? din râuri,precum:Chang Jiang,
Mekong,Salween,Huang He.Exist? ?i suprafe?e acoperite de ghe?ari,cele mai întinse aflân-
du-se în Mun?ii Karakorum,în Himalaya,Pamir ?i în podi?ul Tibet(Qing Zang).Zonele de
vegeta?ie existente sunt:de?erturi reci ?i paji?ti alpine.Aici se g?sesc ierburi montane ?i arbu?ti
pitici.Animalele care tr?iesc sunt:capra neagr?,cerbul ,iacul ?i asinul.Sunt soluri neformate,
soluri brune alpine ?i roci.Atmosfera este rar? din cauza în?l?imilor mari ?i prin urmare,via?a
este aproape absent?.Rarele plante care cuteaz? s? se cocoa?e pân? aici au însu?iri cu totul par-
ticulare.Un strat des de peri fini le acoper?,întocmai ca blana animalelor.Acestui strat planta îi
datoreaz? temperatura u?or mai ridicat? fa?? de cea a mediului ambiant.Plantele care cresc pe
versan?ii sp?la?i de muson au peri speciali care le ap?r? de stropii grei de ploaie.La în?l?imi mari,z?pada apare uneori pres?rat? cu benzi de culoare roz.Responsabile cu aceast? colora?ie neobi?nuit? se pare c? sunt ni?te alge invizibile cu ochiul liber.Ele con?in o substan?? de cu-
loare ro?ie numit? pigment.Acest pigment le ap?r? de puternicele raze de soare,a?a cum face
?i pigmentul din pielea oamenilor.Aici tr?iesc ni?te cop?cei care au o durat? de via?? de dou?
trei sute de ani.R?d?cinile lor pornesc adânc în c?utarea unor straturi mai calde ?i cresc atât de
mult încât ajung s? dep??easc? de 10-12 ori partea vegetal? care se dezvolt? la suprafa?a solu-
|