|
Studiul pantelor ?i al schimb?rii configura?iei lor i-a ajutat pe oamenii de ?tiin?? s? în?eleag? cum se produc alunec?rile de teren. S-au descoperit noi date despre fenomenele naturale care duc la eroziunea solului ?i la alunec?ri de teren, iar cunoa?terea acestora poate ajuta la prognozarea catastrofelor naturale.
În octombrie 1963, un val imens de ap? a trecut peste digurile barajului Vaiont, situate în nordul Italiei. Un perete de ap? ânalt de peste 70 de metri, transportând milioane de tone de mâl ?i pietri?, a inundat sta?iunea învecinat? , Longarone, ?i 2000 de oameni au fost uci?i. O anchet? ulterioar? a demonstrat c? inunda?ia a fost provocat? de o aluneacare masiv? de teren care a antrenat milioane de tone de roci sf?râmate în interiorul barajului for?ând apa s? se reverse peste digurule barajului.
În timpul alunec?rilor de teren rocile se deplaseaz? dealungul pantelor pe distan?e de pân? la 4 km. Pe pantele abrupte, mai ales când solul este suprasaturat cu ap?, rocile se deplaseaz? cu vitez? mare cauzând dezastre masive. Calamit??i ca cel de la barajul Vaiont se produc rar, ins? fenomenele care le cauzeaz? sunt acelea?i chiar dac? la o scar? mai mic?, cu cele care produc alunec?rile de teren pe orice pant? cu un anumit unghi de înclinare.
Pantele apar în toate regiunile globului. Ele pot fi abrupte sau line, necultivate sau cultivate. Ele confer? peisajului varietate ?i aduc dovezi despre modul de formare a reliefurilor. În ultimii ani geomorfologii – oameni de ?tiin?? care studiaz? formele de relief – au masurat cu grij? cum se modific? pantele , înregistrând ratele de deplasare a rocilor în jos. Una dintre metodele utilizate este aceea de a m?sura deplas?rile pe care le execut? o linie de jaloane încastrate pe suprafa?a unei pante, de_a lungul unei linii de contur – o linie care leag? toate punctele pantei de aceea?i în?l?ime. Ei înregistreaz? ?i deplas?rile care se produc mai în adâncime prin înfigerea unor piroane sau a unor ??ru?i de lemn, cu toate c?, dup? un anumit timp, acestea devin greu de detectat.
Geomorfologii au încercat sa determine unghiul pantei la care solul ?i rocile r?mân stabile, f?r? s? se produc? alunec?ri. Ei studiaz? ?i modul în care anumite roci sau structuri de roci influen?eaz? pantele.
Deplas?rile de mase. Deplasarea masei sau pierderea de mas? sunt termeni pe care geomorfologii îi utilizeaz? pentru a descrie deplas?rile sub influen?a gravita?iei. In general deplas?rile apar când for?a datorit? greut??ii rocilor, a solului ?i a apei pe care o con?in acestea , împreun? cu atrac?ia gravita?ional?, dep??esc for?ele de frecare dintr roci ?i sol. Deplas?rile se produc când tensiunea din interiorul rocilor ?i a solului cresc sau când frecarea scade. Cre?terea tensiunilor poate avea mai multe cause.
De exemplu când valurile m?rii erodeaz? baza unei stânci, partea superioar? r?mâne nesus?inut?. Astfel pe por?iunea de deasupra locului de eroziune iau na?tere tensiuni foarte mari care duc la pr?bu?irea unei por?iuni din coast?.
Astfel de alunec?ri de teren sunt vizibile de-a lungul multor coaste marine.
O greutate mare plasat? pe o pant? are acela?i efect. În urma unor ploi abundente apa se infiltreaz? în roc?, m?rindu-i greutatea. Greutatea poate cre?te ?i atunci când
|