|
De fapt, problema raportului dintre om si mediul ambiant nu este
noua.Ea a aparut o data cu cele dintai colectivitati omenesti, caci omel cu
inteligenta si spiritul creator care il definesc, nu s-a multumit cu natura
asa cum era ea, ci a pornit cu curaj si tenacitate la opera de transformare
a ei potrivit nevoilor sale.Multiplicandu-se neincetat, specia umana a
adaugat peisajului natural privelisti noi, prefacand mlastini si pamanturi
intelenite in vai roditoare, tinuturi aride in oaze de verdeata, a creat
noi soiuri de plante de cultura si a domesticit animale salbatice.Pana
aici, echilibrul natural nu a avut de suferit decat, poate, pe arii foarte
restranse, care nu puteau afecta ansamblul.
Cotitura a intervenit o data cu revolutia industriala si, mai cu
seama, cu noua revolutie tehnico-stiintifica, gratie careia avioane si
rachete brazdeaza, astazi, vazduhul si strapung norii, nave tot mai mari si
mai puternice despica luciul marilor si al oceanelor, cascade de
hidrocentrale transorma puterea apelor in salbe de lumina, in energie ce
alimenteaza parcul de masini in crestere vertiginoasa.Intr-un cuvant,
stiinta si tehnica moderna, sporind nemasurat puterea omului, au ridicat,
in medie, nivelul de viata de pretutindeni.Dar reversul civilizatiei
industriale este contemporane, al progresului material a fost si este
inrautatirea mediului natural.Sub impactul dezvoltarii economice au fost
poluate, mai mult sau mai putin grav, solul, apa si aerul, au disparut sau
sunt pe cale de disparitie multe specii de plante si animale, iar omul este
confruntat la randul lui cu diverse maladii cauzate de poluare, fenomen ce
cuprinde astazi toate tarile si continentele.Efectele ei sunt resimtite
pana si peintinderile, pana ieri imaculate, ale Antarcticii.S-a calculat ca
in timp de un deceniu, devierile civilizatiei au provocat mediului natural
pagube mai mari decat intr-un mileniu.
La inceputul erei neolitice, numai aproximativ zece milioane de
oameni actionau asupra naturii, cu unelte primitive care practic nu lasau
urme cat de cat sesizabile.La mijlocul secolului trecut, deci nu la mult
timp dupa declansarea revolutiei industriale, numarul locuitorilor globului
ajunge la un
- 2-
miliard, dar deteriorarea mediului nu cunoaste inca manifestari
preocupante, cu exceptia anumitor perimetre din unele tari occidentale -
incepand cu Anglia - care au urcat primele in "trenul industrializarii",
gratie in primul rand masinii cu abur.
Poluarea ca problema globala este apanajul secolului nostru, mai
precis al ultimelor trei decenii, timp in care populatia lumii a crescut de
la 5 la 6 miliarde de locuitori.Sunt multi sau putini ? Exercita oare
numarul lor cu adevarat o "presiune demografica" asupra mediului
inconjurator ? Iata intrebari ce-i fram |