Acasa | Trimite referat | Cere referat | Contact

Referat Muntii Carpati 2



Muntii Carpati 2

Categorie: Referate Geografie

Referat downloadat de: 362 ori.


Cauta referat dupa: muntii carpati


Descriere referat:
Muntii Carpati: ? lungime 1500km ? desfăsurare: Bazinul Vienei – Valea Timocului (7 state) ? înconjoară Depresiunea Transilvaniei ? mozaic petrografic ? creste ascutite la peste 2000m, culmi rotunjite si netezite ? castel de ape ? diferentiere a conditiilor de climă, vegetatie si soluri Carpatii Orientali: Limite si vecini: N – granita cu Ucraina, S-V Valea Prahovei Caracteristici: • masive separate de depresiuni si văi • desfăsurare în siruri paralele cu orientare NV – SE • alcătuire: V - roci vulcanice, C(entru) - roci cristaline, E si S roci sedimentare • altitudini între 1000 – 1900m (2 munti peste 2000m) • drumuri de legătură la pasuri si trecători • minereuri feroase si cărbuni, ape minerale Grupa Nordică: Limite: N - grani?a cu Ucraina, S – Depresiunea Dornelor, Pasul Mestecăni?, Valea Moldovei. În V si SV sunt mun?ii vulcanici Oa? ?i Gutâi care închid Depresiunea Oa? ?i M. Bârgău (roci sedimentare) cu minereuri neferoase în subsol. În C sunt mun?i din roci cristaline: M. Maramure?, M. Rodnei (vf. Pietrosu 2303m), M. Suhard ?i Obcina Mestecăni? ?i Depresiunea Maramure? străbătută de râurile Iza ?i Vi?eu. În E: Obcina Feredeului ?i Obcina Mare din gresii ?i marne. În S la contactul cu Grupa Centrală sunt Pasul Tihu?a, Depresiunea Dornelor, Pasul Mestecăni?, Depresiunea Câmpulung. Grupa Centrală: Limite: N - Depresiunea Dornelor, Pasul Mestecăni?, Valea Moldovei; S – Depresiunea Bra?ov, Pasul Oituz. În V mun?i vulcanici: M. Călimani (vf. Pietrosu 2100m), M. Gurghiu, M. Harghita (Ciomatu Mare – L. Sf. Ana). În C mun?i din roci cristaline ?i calcare: Giumalău, Rarău (Pietrele Doamnei, Codri Slătioarei), Mun?ii Bistri?ei, M. Giurgeu (Pasurile Borsec, Tulghe?, Bicaz), M. Hă?ma? din care izvoră?te Oltul care trece prin Depresiunea Ciuc ?i Mure?ul care trece prin Depresiunea Gheorghieni. Bistri?a formează defilee la Zugreni ?i Toance. Pe Bicaz este L. Ro?u (L. de baraj natural) În E sunt mun?i din roci sedimentare: M. Stâni?oarei, M. Ceahlău, M. Tarcău, M. Go?manu. M. Ciuc, Nemira ?i Berzun?i închid Depresiunea Comăne?ti srăbătută de Trotu?. În S mun?ii Bodoc, Baraolt ?i Per?ani despăr?i?i de Olt au roci sedimentare. Grupa Sudică: Limite: N - Depresiunea Bra?ov, Pasul Oituz, S – Valea Prahovei. Se găsesc mun?i din gresii, conglomerate, argile: M. Vrancei (între Putna ?i Zăbala), M. Buzăului (între Bâsca Mică ?i Telejenel), M. Ciuca? (între Telejenel ?i Doftana), M. Baiului (între Doftana ?i Prahova). În S Depresiunii Bra?ovului sunt M. Bre?cu, M. Întorsurii, M. Piatra Mare ?i Postăvaru (despăr?i?i de Timi?). În N este Depresiunea Bra?ovului de origine tectonică, srăbătută de Olt cu afluent Râul Negru. Pasuri: Predeal, Bratocea ?i Oituz. Carpatii Meridionali: Limite: E – Valea Prahovei, V – Culoarul Timis – Cerna. Caracteristici: • cei mai înalti munti (11 vf. >2500m) • predomină roci cristaline si calcare • Oltul îi str?bate în întregime • ghetari la peste 1800m Grupa Mun?ilor Bucegi: Limite: E - Valea Prahovei, V - Valea Dâmbovi?ei. În E sunt M. Bucegi forma?i din conglomerate ?i calcare cu vârfuri de peste 2000m (vf. Omu 2505m). De aici izvoră?te Ialomi?a. Sta?iuni turistice cu telecabine la Sinaia ?i Bu?teni. La SV de ace?tia sunt M. Leaota forma?i din roci cristaline ?i în N culmi calcaroase. În NV grupei sunt M. Piatra Craiului alcătui?i din calcare. Între aceste masive se află culoarul Rucăr – Bran, o regiune joasă alcătuită din roci cristaline, calcare, conglomerate ?i gresii. Răurile sunt adânci ?i curg spre S sau spe N. În lungul culoarului trece un drun folosit din timpul dacilor ?i romanilor. Grupa Mun?ilor Făgăra?i: Limite: E - Valea Dâmbovi?ei, V - Valea Oltului. În N sunt M. Făgăra? care formează cea mai lungă creastă montană carpatică (60km), au 6 vf. >2500m (Moldoveanu 2544m, Negoiu 2535m), aici sunt circuri ?i văi glaciare cu lacurile Bâlea, Podragu, Capra, Doamnele. În C se găse?te ?ara Lovi?tei, o depresiune tectonică. Pe râul Arge? este lacul de acumulare Vidraru. Între Dâmbovi?a ?i Râul Doamnei sunt M. Iezer (vf. Iezeru Mare 2462m). La V de Râul Doamnei sunt masivele Ghi?u, Frun?ii, Cozia, cu înăl?imi mici. Valea Oltului formează pe parcursul a 50km un defileu. Grupa Mun?ilor Parâng: Limite: E - Valea Oltului, V - Vâile râurilor Jiu ?i Strei. Sunt alcătui?i din roci cristaline ?i calcare în NV ?i S. Râurile Jiul de E, Sebe?, Sadu ?i Lotru îi separă în mai multe masive. In SV se află M. Parâng (vf. Parângu Mare 2519m), relief glacial cu lacuri (L. Gâlcescu). În SE sunt M. Căpă?ânei cu chei ?i pe?teri (Polovragi ?i Muierii). În NV M. ?ureanu cu înăl?imi de peste 2000m. Pe valea Oră?tiei se află cetatea dacică Sarmizegetusa Regia. În NE M. Cindrel ?i M. Lotrului (între Sadu ?i Lotru) cu sta?iunea Voineasa. Grupa Mun?ilor Retezat: Limite: E – Jiu ?i Strei, V – Timi?-Cerna, NV – Bistra Sunt alcătui?i din ?isturi cristaline ?i granite iar la margini calcare. Cuprind ?ase masive despăr?ite de Depresiunea Petro?ani ?i râurile: Râul Mare, Râul Rece ?i Cerna. M. Godeanu (vf. Gugu 2291m) sunt în C. M. Retezat în NE au cel mai întins (Bucura) ?i cel mai adânc (Zănoaga) lac glaciar ?i o parte a masivului este Parc Na?ional (zonă strictă de ocrotire). În SE sunt M. Vâlcan ?i în SV M. Cernei ?i M. Mehedin?i (despăr?i?i de valea Cernei), cu altitudini reduse. În NV sunt M. ?arcu. Depresiunile sunt de origine tectonică ?i au zăcăminte de cărbuni: Petro?ani (Străbătută de Jiul de E ?i de V), Ha?eg ?i Călan. Carpatii Occidentali: Limite: S – Dunăre, N Barcău. Caracteristici: • închid arcul carpatic românesc • altitudini mici • fragmentati tectinic • alcătuire geologică complexă • resurse de sol si subsol complexe • au cel mai mare nr. de asezări omenesti Mun?ii Banatului: Limite: S – Valea Dunării, E – Culoarul Timi? – Cerna, N ?i V - Dealurile Banatului. M. Semenic sunt cei mai înal?i, alcătui?i din ?isturi cristaline. M. Almăjului sunt situa?i în lungul Dunării, alcătui?i din roci cristaline ?i calcare, au zăcăminte de huilă. M. Locvei sunt situa?i în SV între Dunăre ?i Nere, alcătui?i din roci cristaline ?i calcare, au minereuri de Cu. M. Aninei sunt sitia?i în V, alcătui?i din roci magmatice ?i calcare. M. Dognecei sunt situa?i în V, sunt alcătui?i din roci magmatice ?i cristaline. Depresiunea Bozovici (Almăjului) este străbătută de râul Nera. Culoarul depresionar Cara? – Ezeri? este situat între mun?ii Dognecei, Aninei ?i Semenic. Pe Culoarul Dunării s-a contruit barajul Por?ile de Fier. Culoarul Timi? are în centru Pasul Porta Orientală. Mun?ii Poiana Ruscăi: Limite: S – Valea Bistrei, N – Valea Mure?ului. Alcătui?i din roci cristaline ?i marmure, se exploatează minereuri feroase ?i neferoase, marmură, lemn. În S Culoarul depresionar al Bistrei separă ace?ti mun?i de M. ?arcu, la mijlocul culoarului este Pasul Poarta de Fier a Transilvaniei. În N Culoarul Mure?ului separă M. Banatului de M. Apuseni, iar Culoarul Begăi de Podi?ul Lipovei. Mun?ii Apuseni: Limite: S – Valea Mure?ului, N – Valea Barcăului. Au o zonă centrală înaltă cu masive joase la periferie. M. Bihorului (vf. Bihar 1849m) ocupă partea centrală alcătui?i din ?isturi cristaline ?i granite. În pe?tera Scări?oara este un ghe?ar subpământean. Izvorăsc Cri?ul Negru, Some?ul Cald, Some?ul Rece, Arie?ul, Cri?ul Alb. În S este M. Gâina cunoscut prin sărbătorile tradi?ionale. În N M. Bihor sunt M. Vlădeasa (vf. Vlădeasa 1836m) forma?i din granite. În E acestora sunt M. Gilău alcătui?i din ?isturi cristaline ?i pe Some?ul Cald sunt lacurile de baraj Fântânele, Tarni?a ?i Gilău. M. Mare (vf. Muntele Mare 1827m) este situat între Some?ul Cald ?i Arie?. M. Trascăului între Arie? ?i Ampoi forma?i din calcare. M. Metaliferi sunt situa?i între Arie?, Ampoi ?i Mure?i, ?unt alcătui?i din gresii, calcare ?i roci vulcanice. Bazinul Superior al Arie?ului (?ara Mo?ilor) este o regiune cu tradi?ii folclorice. Pe Valea Ampoiului s-a format depresiunea Zlatna, iar pe Cri?ul Alb depresiunile Brad ?i Hălmagiu. În SV sunt Mun?ii Zarand alcătui?i din roci cristaline ?i magmatice. M. Codru – Moma sunt forma?i din roci cristaline ?i calcare. Între ultimele masive se găse?te Depresiunea Zarand pe Cri?ul Alb. M. Pădurea Craiului sunt alcătui?i din calcare, se găse?te cea mai mare pesteră din ?ară (Vântului). Depresiunea Beiu? este încadrată de M Bihor, Codru – Moma ?i Pădurea Craiului. Depresiunea Vad – Borod este de-a lungul Cri?ului Repede. M. Plopi? ?i M. Meze? sunt forma?i din roci cristaline. Între ei se află Depresiunea ?imleu străbătută de râul Crasna.

Alte referate din materia: Geografie

Nr. Nume referat Hits
1 FACTORI NATURALI IN TURISMUL BALNEAR 68
2 TURISMUL BALNEAR 71
3 Pestii Marii Negre 168
4 jrcyqb@bblbmp.com 437
5 nDLbtKOYERcrpQ 578
6 PLUTO 1043
7 POLUAREA MEDIULUI INCONJURATOR 1714
8 Padurea 1944
9 Pamantul si Luna 1150
10 Pamintul si luna 833
11 Parcuri nationale si rezervatii 1209
12 Parcuri si gradini 1124
13 Parcurile nationale 906
14 Paris (cu imagini) 1278
15 Paris 1272
16 Pescuit la 10.000 de metri 0
17 Pestera Sura Mare 772
18 Pestera closani 838
19 Pesterile 726
20 Petrosani 703
21 Piata nationala de turism 877
22 Pisa 783
23 Planiglobul 1736
24 Plasma 641
25 Ploaia acida 812
Trimite un referat !
Referatul tau ii poate ajuta si pe ceilalti! Ajuta-ti colegii!

Ai un referat facut de tine si consideri ca este bun si original ? Trimite-ti lucrarea ta si poti castiga premii, ajutandu-ti colegii sa ia note bune!

Trimite un referat!
Cere un
referat !
Ai nevoie de un referat bun si nu il gasesti ?

Noi te ajutam sa iti faci referatul de care ai nevoie. Da-ne detalii despre lucrarea pe care trebuie sa o redactezi si noi vom scotoci pentru tine!

Cere un referat!
Acasa Trimite referat Cere referat Adauga la favorite Seteaza ca homepage Contact libertateailuziei Trailere Filme Filme Noi Jocuri Online Jocuri Barbie Jocuri pentru Copii GameBox.ro Make Money Bucuresti regim hotelier
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea top-referat.ro si nu pot fi preluate fara acord scris. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate.