|
A?ezare si limite. Aceast? grup? montan? se afl? în extremitatea estic? a sectorului Carpa?ilor Meridionali. La est sunt delimita?i de Valea Prahovei, la vest de Valea Dîmbovi?ei, la nord de Depresiunea Bra?ov, iar la sud de Subcarpa?ii Curburii.
Relief. Grupa Mun?ilor Bucegi s-a format odat? cu sectorul Carpa?ilor Meridionali ?i al întregului lan? carpatic, în timpul orogenezei alpine care a ?inut din Cretacic pân? la începutul Cuaternarului. Catena carpatic? s-a definitivat în timpul Erei Neozoice, în urma ultimelor faze ale orogenezei alpine. Carpa?ii Meridionali, deci ?i grupa Bucegilor, au fost în?l?a?i în bloc, cu cca 1000 m, la sfâr?itul Neogenului ?i începutul Cuaternarului.
Calcarele ?i conglomeratele dau un pitoresc specific Bucegilor. Caracteristice sunt ?i cele trei etaje de platforme netede sau u?or ondulate: platforma Bor?scu, cu paji?ti alpine folosite vara pentru p??unatul oilor; platforma Râu este, mai neregulat? ca nivelare; platforma Gornovi?a sau a Predealului, cu fâne?e ?i a?ez?ri omene?ti permanente ?i sezoniere.
Grupa acestor mun?i cuprinde urm?toarele unit??i fizico-geografice: M. Bucegi care au cea mai mare altitudine în Vf. Omu (2505 m); M. Leaota, cu altitudini de 2133 m în vârful cu acela?i nume; M. Piatra Craiului, cu maxima altitudine de 2238 în Vf. Omu (Baciului), cu aspectul unei creste alc?tuit? predominant din calcare; M?gura Codlei (1292 m), în extremitatea vestic? a Depresiunii Bra?ov. Din aceast? grup? fac parte ?i zonele depresionare: Culoarul Ruc?r-Bran, unde se afl? pasul Giuvala (1240 m), situat între Piatra Craiului ?i M. Bucegi-Leaota; Culoarul Prahovei care formeaz? limita estic? a grupei.
Clima. Este tipic montan?, cu temperaturi medii anuale de 2-6 OC, care, la peste 1800 m altitudine, au valori de 0-2OC, cu precipita?ii abundente de 800-1200 mm, ?i chiar peste, la marile altitudini, cu vânturi puternice. Climatul alpin apare îndeosebi în Bucegi ?i Piatra Craiului, caracterizat prin temperaturi medii anuale sub 2OC, precipita?ii cu valori foarte mici ?i vânturi extrem de puternice.
Apele. Re?eaua hidrografic? este alc?tuit? în principal din râurile Prahova, Ialomi?a, Dîmbovi?a ?i Bârsa. Lacurile sunt reprezentate de acumul?rile antropice, utilizate în scopuri hidroenergetice, amenajate pe cursul Ialomi?ei ?i pe cel al Dîmbovi?ei.
|