|
Mineritul aduce mari modific?ri īn peisajul geografic. S?parea de galerii poate pricinui surp?ri care apar ca ni?te incizii īn teren. Asemenea surp?ri au pricinuit dezastre, cum a fost cel de la Elm (Elve?ia), īn 1881, care a pus bazele cercet?rii deplas?rilor de teren. Unele ocne p?r?site, au dat prin surpare, un relief specific, cum se poate vedea la nord de Tārgu Ocna, cu h?uri īn forme de doline sau cu lacuri s?rate ca la Ocna Sibiului, folosite īn scop terapeutic.
Haldele de steril ce se īnal?? īn apropierea exploat?rilor miniere aduc adesea modific?ri īnsemnate īn peisaj, acestea luānd dimensiunile unor coline. Ele pericliteaz? adesea īmprejurimile. Īn octombrie 1966, la Aberfan (Marea Britanie), o surpare a unei asemenea gr?mezi de zgur? ?i c?rbune a produs o impresionant? catastrof?: halda a alunecat peste o ?coal? din apropiere, omorānd 143 de persoane, īn majoritate elevi.
Exploat?rile sub cerul liber (īn carier?), cu decopertarea stratelor neproductive de deasupra, care pot atinge zeci de metri grosime, schimb? radical aspectul locurilor, distrugānd īn primul rānd solul fertil. La adāncimi mai mari se sap? īn pālnie, cum se procedeaz? la multe exploat?ri cuprifere īn Utah (U.S.A.), la cele din Shaba (Zair), din Zambia etc. Gropile acestea imense r?mān m?rturie distructiv? peste veacuri, dup? ce exploat?rile s-au īncheiat, producāndu-se surp?ri, ?iroiri ?i acumul?ri de ape cu mineraliza?ie extrem?. La fel "p?durile de sonde" creeaz? peisaje specifice ?i chiar aglomer?ri urbane īn vecin?tate.
Īndustria modern? este rezultatul unei transform?ri radicale a vechii industrii me?te?ug?re?ti, impulsionat? de ma?inism, de noi surse energetice, indroduse de aplicarea tehnicii īn proces rapid (de unde vine expresia de "revolu?ie industrial?"). Dac? īn Anglia aceasta īncepea īn a doua jum?tate a secolului al XVIII-lea, īn Fran?a ea ī?i are īnceputurile īn prima jum?tate a secolului al XIX-lea (odat? cu apari?ia motoarelor cu vapori ?i a c?ilor ferate), iar īn alte ??ri vest ?i central-europene abia īn a doua jum?tate a secolului al XIX-lea.
Legat? la īnceput de baza de materii prime ?i energetice (de unde aglomerarea ini?ial? a industriei grele īn cuprinsul bazinelor de
|