|
S? privim în jurul nostru. Ce vedem? Întinderi de ?es, str?b?tute de râuri ?erpuitoare ce curg prin lunci mai mult sau mai pu?in adâncite; sau coaste de dealuri t?iate de v?i, uneori cu râpe, deschise ca ni?te "r?ni"; sau rupturi stâncoase de munte înalt,cu pere?i verticali ?i creste seme?e fin dantelate. O nesfâr?it? gam? de forme ce tr?deaz? o mig?loas? munc? de sculptare a fe?ei P?mântului. Este opera agen?ilor modelatori ai scoar?ei terestre ce dau dimensiune, varia?ie ?i frumuse?e lumii ce ne înconjoar? ?i pe care o cuprindem sub numele general de peisaj.
Formele de relief sunt rezultatul unei lupte dintre dou? for?e: cele interne care au tendin?a s? deniveleze scoar?a terestr? prin ridicarea mun?ilor ?i dealurilor ?i for?ele externe care încearc? s? diminueze denivel?rile, s? le anuleze, s? netezeasc? totul. Însumarea acestor for?e ce lucreaz? cu plus ?i minus au ca rezultat relieful.
For?ele externe au la baz? dou? energii fundamentale: cea termic? ?i cea gravita?ional?. Rezultatul lor, formele de relief, depind îns? de al?i factori: în primul rând de agentul modelator (aerul, apa sub diferite forme, vie?uitoarele), de natura rocii sculptate (în func?ie de duritate ?i de rezisten?a la agresiunea agen?ilor) ?i de structur?, adic? de modul de a?ezare a rocilor. În func?ie de combinarea acestor factori rezult? o anumit? form? de relief, iar îmbinarea formelor individuale dau un anumit tip de relief.
Aerul ca agent extern are un rol în preg?tirea rocii pentru ceilal?i agen?i. Noaptea aerul se r?ce?te, ceea ce duce la contractarea mineralelor. Prin aceast? alternan?? de dilatare ?i contractare rocile crap? ?i se dezagreg?. O acumulare de blocuri dezagregate formeaz? un grohoti?.
Vântul, care nu este decât aer în mi?care poate fi un redutabil agent modelator. El se poate înc?rca cu boabe de nisip sau fragmente minerale cu care poate roade o roc?. În acest fel vântul poate sculpta rocile cele mai dure dând na?tere la variate forme cum sunt stâncile cu înf??i?are de ciuperc?, arcade, ni?te semisferice (taffoni) sau ciudate stânci cu înf??i?area de oameni ?i pe care cei ce nu se pricep le cred sculptate de om, numindu-le megali?i. Dar prin distrugerea acestor roci iau na?tere întinderi mari de nisip cum este Sahara, br?zdat? de dune, adev?rate dealuri de nisip ce pot atinge 400 m în?l?ime. Dunele mai mici, în form? de semilun?, poart? numele de barcane. Ergurile sunt mari câmpuri cu dune în continu? deplasare. Hamadele sunt câmpuri pietroase, de?erturi f?r? fir de vegeta?ie, de pe care vântul a îndep?rtat nisipul.
Apa este agentul cel mai eficient al scoar?ei, ac?ionând în forme variate: ap? de infiltra?ie, ap? de ploaie ?i de ?iroaie, ap? curg?toare, ghea?a ?i apa marin?.
Apa de infiltra?ie este cea care p?trunde în p?mânt ?i depinde de natura rocii de dedesubt ca s? dea na?tere la diverse procese. Astfel se pot produce alunec?ri de teren dac? substratul este argilos. Dac? într-o zon? petrolifer? apa de infiltra?ie ajunge într-un loc unde se degaj? gaze naturale, acestea antreneaz? apa spre suprafa??. Astfel, la
|