|
Mineralele au avut un loc important īn evolu?ia omului ?i īn extinderea civiliza?iilor. Oamenii din epoca de piatr? foloseau unelte primitive din cremene. Cu aproximativ 10.000 de ani īn urm?, ei au deprins tehnica extrac?iei cuprului din minereurile sale naturale, ?i au inventat bronzul, un aliaj de cupru ?i staniu, care a marcat īnceputul epocii de bronz.
De la īnceputul epocii de fier, cu 3.300 de ani īn urm?, oamenii au g?sit tot mai multe metode de folosire a materialelor g?site īn scoar?a terestr?, ?i industria modern? continu? s? depind? de exploatarea bog??iilor minerale ale p?māntului. Este important s? ?tim ce sunt ele, cum s-au format ?i cum s? le deosebim atunci cānd c?ut?m z?c?minte noi.
Oamenii de ?tiin?? au identificat circa 3.000 de minerale, dintre care doar 100 sunt frecvente. Mineralele sunt definite ca substan?e anorganice (lipsite de via??). Ele de obicei sunt īn stare solid?, cu excep?ia argintului viu, care este mercurul īn starea sa natural? ?i este lichid.
Dou? elemente, oxigenul ?i siliciul, reprezint? 74% din masa scoar?ei terestre. Alte ?ase elemente (aluminiul, fierul, calciul, sodiul, potasiul ?i magneziul) reprezint? alte 24,27%. Luate la un loc, aceste opt elemente reprezint? aproape 99% din scoar?a terestr?.
Cele mai r?spāndite minerale sunt silica?ii, combina?ii chimice de oxigen ?i siliciu, adesea con?inānd ?i unul sau mai multe din celelalte ?ase elemente frecvente. Slica?ii frecven?i includ cuar?ul, micele ?i grupul numit feldspa?i, toate trei, īn propor?ii diferite, fiind principalele componente ale tipurilor variate de granit. Cuar?ul, format prin eroziune din granit, se acumuleaz? adesea pe coast? ?i este principalul constituent al plajelor cu nisip.
Mineralele frecvente, precum feldspa?ii, cuar?ul ?i mica, sunt minerale care formeaz? roci. Aceasta le deosebe?te de mineralele care apar doar īn cantit??i mici. Calcita, mineralul care formeaz? calcarul, este un alt mineral important format din roc? eruptiv?.
Datorit? faptului c? exist? atāt de multe minerale īn stare natural?, mineralogii au trebuit s? stabileasc? o abordare sistematic? a identific?rii, bazat? pe diferen?ele dintre propriet??ile fizice ?i chimice ale fiec?rui mineral. Propriet??ile studiate pot fi simple, precum culoarea ?i durittea, pān? la propriet??i aflate prin analize complicate cu substan?e chimice.
Unele minerale, cum ar fi azuritul (albastr) ?i malachitul (verde) pot fi identificate pe baza culorii. Ins? culoarea poate adesea s? introduc? īn eroare,
|