|
Zona ecuatorial? este situat? între 5° latitudine S si 10° latitudine N, la care se mai adaug? si climatul musonic umed si cel litoral cu alizee.
P?durea ecuatorial?
P?durea ecuatorial? este o p?dure care este totdeauna verde ?i se g?se?te în zonele calde ?i umede ale tropicelor la o altitudine mic?. Peste toate, umezeala este factorul principal care influen?eaz? distribu?ia p?durilor ecuatoriale, de?i al?i factori, cum ar fi solurile, pot fi importante. Precipita?iile anuale sunt în medie între 1,500 - 4,000 mm, ?i temperatura medie este între 25 - 35° C. Mai important este c? nu exist? un sezon uscat în urma umezelei severe. În afar? de baldachinul de sus, mai sunt dou? sau mai multe straturi forestiere, compuse în mare parte din puie?i, arbu?ti, ?i copaci. Vi?a de vie ?i mu?chii ata?a?i copacilor sunt de obicei din abunden??. V?zut din aer baldachinul de sus este închis ?i o lumin? sub?ire atinge solul p?durii.
Solurile
Solurile ecuatoriale sunt diverse, de la soluri vulcanice la nisipuri, de?i jumatate din totalul zonei ecuatoriale este compus? din soluri ro?ii. Clima cald? ?i precipita?iile copioase în zonele ecuatoriale umede duce la o puternic? ac?iune a climei asupra solulilor. Mineralele din sol sunt dizolvate în continuu de apa de ploaie. Solurile ro?ii sunt foarte s?race în minerale, de?i siliciul, aluminiul, ?i fierul devin concentrate pentru c? în mare parte nu sunt dizolvate de apa de ploaie. Solurile de lut, de?i s?race în minerale, con?in destul de mult? ap? ?i p?durea ecuatorial? a evoluat astfel încât s? se foloseasc? de acest avantaj. Solurile podzolice, care pot fi foarte r?spândite local, cum ar fi în bazinul Río Negro din Amazon, con?in predominant sulf. Ele sunt s?race în lut, au un orizont albit sub stratul de humus, ?i un orizont B care acumuleaz? materia organic? descompus? incomplet. Cum ace?ti compu?i organici se strecoar? în râuri au produs a?a numitele râuri cu ap? neagr? (cum ar fi Río Negro). Solurile aluvionale dealungul râurilor sunt de obicei bogate în minerale în compara?ie cu solurile ro?ii. Cel mai bun exemplu este bazinul hidrografic al Amazonului care are o întindere de peste 3,500 km.
Cantitatea mic? de minerale din solurile ecuatoriale a fost dobândit? în timpul evolu?iei p?durii ecuatoriale. Activitatea biologic? accelerat? din litier?, împreun? cu precipita?iile abundente, vor duce la degradarea chimic? rapid? a solurilor ecuatoriale. Având soluri s?race în minerale plantele din p?durea ecuatorial? pot captura mineralele retr?gându-le în tulpin?, acumulându-le din apa de ploaie în mu?chi ?i pe trunchi ?i ducându-le la r?d?cin? înainte de a fi consumate. Acest lucru este realizat cu ajutorul unor ciuperci care absorb minerale. Aceste asocieri simbolice poart? numele de simbioze; ciupercile aprovizioneaz? copacii cu minerale ?i ace?tia furnizaez? energie ciupercilor.
Flora
Flora în p?durile ecuatoriale este dominat? de angiosperme sau plantele cu flori. Majoritatea speciilor sunt lemnoase. Într-un hectar de p?dure ecuatorial? matur? se g?sesc de la 80 la 200 de specii lemnoase. Datorit? naturii predominant lemnoase a p?durii speciilor le ia mult timp s? înfloreasc?. Multe specii ating maturitatea în 30 sau mai mul?i ani.
Oamenii de ?tiin?? împart de obicei p?durile ecuatoriale în straturi, de?i sunt foarte greu de delimitat. Verdea?a puie?ilor, vi?a de vie, mu?chii, ?i copacii mici de obicei ascund o vedere clar? a straturilor p?durii ecuatoriale dar de obicei este posibil s? le vedem. |