|
Asezare si limite
In Carpatii Moldo-Transilvani, insemnatata subdiviziune a
Carpatilor Orientali, Masivul Hasmas ocupa o pozitie centrala. Prin
multiplele lui valori peisagistice, care culmineaza cu impresionantele chei
ale Bicazului, el alcatuieste una din cele mai remarcabile regiuni
turistice din muntii nostrii si, totodata, o zona de interes tehnic-alpin
de prim ordin, constituita in principal din mari pereti ce formeaza cheile
sus amintite.
Catre nord, Hasmasul se invecineaza cu masivul Budacului, de care
este despartit prin raul Bistricioara, ale carui ape scalda ambele masive,
de la confluenta sa cu Putna pana la gura paraului Pintic.
La est, limita Hasmasului este mai lunga si se desfasoara tot pe
cursuri de ape. Din valea Bistricioarei, catre S-E, paraul Pintic formeaza
pe intregul sau parcurs limita dintre Hasmas si Ceahlau, limita care,
trecand apoi peste saua Tabla, se continua catre sud, in lungul vaii
Bistra, pana la confluenta sa cu paraul Capra(Jidanului); de aici inainte,
limita masivului o formeaza firul acestei ultime vai, pana la varsarea sa
in Bicaz. In continuare, spre sud, pana la confluenta vaii Iavardii cu
Valea Rece, Hasmasul se invecineaza la est cu muntii Tarcau de care este
despartit prin paraiele Damuc si Fagului .
Limita sudica a Hasmasului este determinata de valea Iavadi, iar de
la obarsia acesteia catre vest de cumpana muntelui Sacadat, prelungta cu
albia vaii Nascalat Patac pana la varsarea sa in Olt.
In sfarsit, la vest, vecinii Hasmasului sunt Muntii Giurgeului cu
cele oua grupe intinse si de inaltimi medii, constituite din muntii
Voslobenilor si cei ai Ditraului. De cei dintai sunt despartiti, in
portiunea superioara, de obarsia vaii Oltului, pana la confluenta cu paraul
Nascalat, iar de Muntii Ditraului printr-o linie care, depasind trecatoarea
Oltului, strabate vaile Modoras, Belchia si Gheorghe Mic pana la saua
Deselatului.
Relieful
Masivul Hasmas este constituit, in principal, din doua mari culmi,
si anume: Culmea Curmatura si Culmea Tulghes-Valea Rece, aceasta din urma
fiind intrerupta in zona sa centrala de defileul adanc al raului Bicaz.
Culmea Curmatura formeaza rama vestica a masivului si poate fi
impartita turistic in doua portiuni: prima cuprinsa intre varful Haghies si
pasul Pangarati, iar cea dea doua, intre aceasta sa si limita sudica a
masivului , Muntele Scadat.
Versantul vestic al primei portiuni coboara catre firele de obarsie
ale vailor Putna si Belchia; spre est, Culmea Curmaturii lasa o serie de
ramificatii, care alcatuiesc in ansamblu partea sudica a cununii de munti
din jurul statiunii Lacul Rosu si sunt constituite din Muntele Laposul,
intre paraul Sugau si paraul Lapos.
A doua portiune a Culmii Curmatura se inalta spre sud, intre valea
de obarsie a Oltului la vest si paraul Bicajel la est. Ea se desfasoara
incepand din pasul Pangarati, trecand spre sud prin varfurile Calul,
Ciofronca, Teleacul Mare s |