|
Piramidele din Egipt au fost īntodeauna, īnc? de la īnceput, trecute printre Cele ?apte Minuni ale Lumii Antice, īns? de fapt Marea Piramid? de la Giseh a fost īn centrul aten?iei ?i īn fruntea listei. Este singura din Cele ?apte Minuni care mai exist? īnc? īntr-o form? aproape complect? ?i u?or de recunoscut, ea fiind ?i cea mai veche. Construit? pentru faraonul Keops, din dinastia a-IV-a, īn jurul anului 2560 ī.e.n. piramida reprezint? cea mai īnalt? realizare a constuc?ilor de piramide din Regatul Vechi al Egiptului.
Īn mod curios īn ciuda dimensiunilor ?i a importan?ei Marii Piramide, a ajuns la noi o singur? reprezentare complet? a creatorului ei, Keops. Este vorba despre o minuscul? statuiet? din filde? a faraonului, g?sit? īn 1993, de c?tre Petrie, īn funda?ile templului īnchinat zeului Osiris de la Abydos. Faraonul este a?ezat ?inānd īn māna dreapt? un īmbl?ciu, ?i purtānd Coroana Ro?ie a Egiptului de Jos. Īn fa?a tronului pe care st?, este scris numele s?u, a?ezat īntr-un chenar regal. Īn ciuda dimensiunii mici ?i a materialului, este un portret cu t?s?turi puternice. Exist? cāteva portrete superbe ale altor constructori de la Giseh, remarcāndu-se īn mod deosebit statuia din diorit a lui Kefren, īn pozi?ia a?ezat, ?i īn seria de pl?ci triptice din ardezie , precum ?i statuile lui Mykerinos.
Īnainte de īnceperea activit??ii propiu-zise de construc?ie, era necesar s? fie preg?tit terenul trbuia nivelat ?i laturile s? fie orientate cu mult? grij? fa?? de punctele cardinale. Nivelarea ara probabil era efectuat? prin marcarea zonei respective cu o serie de patru valuri joase de argil?. Spa?iul era apoi umplut cu ap?. Īn mod firesc suprafa?a era perfect plan?. Se s?pau īn continuare o serie de ?an?uri īn roca de pe fundul apei, astfel īncāt baza acestora s? p?streze o distan?? egal? fa?? de nivelul apei. Atunci cānd se s?pa suficient pentru marcarea zonei, apa eara evacuat?, iar st?nca dintre ?an?uri era s?pat? īn continuare, p?strāndu-se acela?i nivel. Īn cazul Marii Piramide s-a f?cut īns? o excep?ie. Īn cadrul zonei propuse pentru construc?ie a fost l?satī o por?iune de roc? nedislocat?.
Nu se ?tie cāt de mare a fost ini?ial, de?i p?r?i din ea pot fii v?zute īn īntreaga structur? a piramidei.
Orientarea exact? a laturilior piramidei se ob?inea prin observarea stelelor, deoarece īn acea vreme nu era cunoscut nici un tip de busol?. Putem judeca precizia cu care m?surau vechii egipteni prin aceea c?
|