|
P?durile ascund o uria?? bog??ie, la fel de c?utat? ?i de necesar? ca ?i alte surse de materii prime. Tulpinile ?i coroanele arborilor constituie veritabili acumulatori ai energiei solare ?i magazii de pre?ioase substan?e organice.
Începând cu celuloza ?i alcoolul ?i sfâr?ind cu r??inile ?i catranul, p?durile ne d?ruiesc prin lemn produs actual, dar ?i prin c?rbune care este un produs fosil al ?esuturilor lor, materii prime de o deosebit? importan??.
R?spândirea p?durilor pe glob
- dup? ultimele date comunicate de F.A.O. ( Organiza?ia Na?iunilor Unite pentru Alimenta?ie ?i Agricultur? ), p?durile ocup? 4285 milioane hectare, deci circa 1/3 din suprafa?a globului. Doar aproximativ 51% din aceast? suprafa?? este luat? în exploatare, 49% reprezentând înc? zone neatinse de om, cum ar fi imensele rezervoare de “ aur verde “ siberiene, braziliene ?i central africane. Din totalul suprafe?ei împ?durite, 3069 milioane hectare revin p?durilor de foioase, iar 1216 milioane hectare celor de conifere.
În vederea realiz?rii unei unit??i taxonomice, organele F.A.O. au împ?r?it p?durile globului în 6 grupe principale dup? cum urmeaz? :
- p?duri de r??inoase din zona climatului rece ;
- p?duri de amestec de r??inoase ?i foioase din zona climatului temperat ;
- p?duri umede din zona climatului temperat cald ;
- p?duri xerofile ( rezistente la usc?ciune ) din zona climatului temperat cald ;
- p?duri de tip mediteranean ;
- p?duri tropicale ;
P?durile de r??inoase, numite ?i p?duri cu frunze aciculare, sunt r?spândite sub forma unui brâu aproape neîntrerupt între paralelele 500 ?i 700 ale emisferei boreale. ?inutul cel mai bogat în astfel de p?duri îl reprezint? taigaua siberian? ( 5000 km lungime ?i 1000 km l??ime ).
|