|
Tipuri principale de lacuri: lacuri tectonice, lacuri vulcanice, lacuri glaciare, lacuri carstice, lacuri de baraj prin surpare ?i alunecare, lacuri in depresiuni eoliene, lacuri de la ?armul m?rilor ?i oceanelor-lagunele ?i limanele marine, lacuri de origine flviatil?,alte tipuri de lacuri formate pe cale natural?: lacuri in interiorul atolilor de corali, lacuri formate în urma impactului meteori?ilor pe scoar?a terestr?, lacuri în depresiuni rezultate prin incendierea z?c?mintelor de c?rbuni, lacuri de baraj construite de castori ?i lacuri antropice.
Lacuri carstice
În ?ara noastr?, pe lâng? lacurile instalate în mine de sare p?r?site de la Ocna Sibiului, Ocna Mure?ului, Ocna Dejului, Ocna ?ug?tag, Turda, Cojocna, Telega, Sl?nic Prahova, se g?sesc ?i lacuri situate în depresiuni naturale. Cel mai tipic exemplu de lac format pe cale naturala pe un masiv de sare este lacul Ursu de la Sovata. Trebuie s? facem men?iunea, îns?, c? adâncimea mare a acestui lac de 18,5 m se datoreaz? unei pr?bu?iri de teren.
În masivele de sare procesul carstic se dezvolt? într-un mod deosebit. Aici vom întâlni acele doline tipice calcarului, cu un sifon de scurgere subterana. Pe sare, procesul de dizolvare se produce îndeosebi la zona de contact dintre forma?iunea acoperitoare, de obicei breccia s?rii, ?i masivul de sare propriu-zis. Depresiunile care se formeaz? la suprafa??, nu au adâncimi mari, iar versan?ii sunt pu?ini înclina?i.
Din multiplele forme carstice, dolinele ?i poliile reprezint? depresiunile în care se formeaz? frecvent lacuri cu regim temporar sau permanent. La acestea se mai adaug? pe?terile în care adeseori întâlnim lacuri- evident subterane-, dar de mic? extindere ?i adâncime.
În ?ara noastr? un lac carstic tipic, care are ap? în permanen?? este lacul Ighiu din masivul Trasc?u- Mun?ii Apuseni. Situat într-o dolin? la obâr?ia pârâului Ighiu, afluent al Ampoiului, are o suprafa?? de 5,26 ha ?i o adâncime maxim? de 9 m.
LACUL URSU
R.S.:România
Suprafa?a: 4 ha
Adâncimea maxim?: 18,4 m
Originea depresiunii: carstosalin?
Din documentele istorice rezult? c? in 1875 s-au produs la Sovata in zona deluroas? estetic? a depresiunii Transilvaniei pr?bu?iri ?i alunec?ri de material care au condusla individualizarea unei depresiuni in care apele pâraielor Topli?a ?i Auriu au format lacul Ursu. Alunecarea ?i pr?bu?irea depozitelor de pant? sunt strâns legate de prezen?a masivului ce sare care s-a dizolvat ?i care au contribuit dup? fomarea lacului la salinizarea apei. Numai dup? 4 ani, adic? în 1879, se men?ioneaz? deja fenomenul de heliotermie, atât de caracteristic ?i util func?iei balneoterapeutice a lacului.
Lacul Ursu prime?te o cantitate de ap? dulce din pâraiele men?ionate, formându-se un strat la suprafa?? ce nu se amestec? cu apa s?rat?. Apa dulce se scurge mai departe în lacul Aluni?. Din Lacul Ro?u situat la numai cca. 40 m distan??, Ursu prime?te ap? s?rat?, întrucât pe malul lui se g?se?te un afloriment de sare.
Salinitatea apei este între 10- 15 g/l la suprafa??, pe cca. 2 m, dup? care urmeaz? o cre?tere brusc? între 2 ?i 3 m adâncime, la 240 g/l, iar de aici ?i pân? la fund valorile oscileaz? între 250- 290 g/l ?i chiar 300 g/l. Temperatura înregistreaz? un salt între 1,5- 2,5 m adâncime ce poate ajunge în lunile de var? la 32- 34oC fat? de suprafa??, unde este mai sc?zut?. De la 5- 6 m, temperatura se men?ine în ecartul de 21- 26oC tot timpul anului – valori destul de ridicate dar explicabile dac? avem în vedere salinitatea ?i desitatea apei.
Apa ?i n?molul lacului Ursu sunt recomandate în tratamentul bolilor ginecologice. Aici, la Sovata, se fac b?i calde de n?mol ?i ap? tot timpul anului, iar stratul de ap? helioterm, cu temperaturi mai ridicate, d? posibilitatea prelungirii sezonului cu balnea?ie în aer liber.
Pe lâng? lacul Ursu, la Sovata se mai g?sesc câteva lacuri s?rate, dintre care lacul Negru instalat într-o min? de sare pr?bu?it? este folosit la b?i calde ?i reci, fiind prev?zut cu instala?ii proprii.
Lacurile de la Sovata, dealurile bine împ?durite creeaz? cadrul natural ?i poten?ialul balneologic pentru o sta?iune al c?rui renume a dep??it grani?ele ??rii.
|