|
Jiu
1. Lungimea: 331 km (de la izvorul Jiului de Vest)
2. Suprafata bazinului: 10 070 kmp
3. Situat: Europa - Romania
Raul, dupa trecerea Carpatilor prin defileul de la Livezeni la
Bumbesti, strabate provincia istorica Oltenia, de la nord la sud, varsandu-
se in Dunare, la vest de Bechet. Jiul se formeaza din unirea, la Livezeni,
in Depresiunea Petrosani, a Jiului de Vest numit si Jiul Romanesc cu Jiul
de Est sau Jiul Transilvan, primul izvorand din Muntii Retezat si al doilea
cu obarsia intre Muntii Sureanu si Parang. De la Livezeni la Bumbesti, Jiul
formeaza un impresionant defileu intre muntii Valcanului si Parangului,
prin care trece calea ferata si soseaua ce leaga Oltenia de Depresiunea
Petrosani si mai departe de Tara Hategului. Calea ferata a fost construita
de brigazile de tineret prin munca patriotica in anii 1947-1948.
In Depresiunea subcarpatica Targu Jiu, primeste mai multi
afluenti, pe dreapta, ca Susita, Jales, Bistrita si Tismana, toate drenand
versantii sudici ai Valcanului, formand chei in calcare, fiind alimentate
de ape carstice subterane. In cadrul Piemontului Getic, de la Rovinari la
Craiova, Jiul primeste cei mai mari afluenti si anume: Motru, pe dreapta si
Gilort cu Amaradia, pe stanga. De la Craiova la varsare Jiul, cu o lunca
larga, intre Campia Bailestilor, la vest, si Campia Romanatilor, la est, nu
mai primeste afluenti semnificativi. Regimul de scurgere al Jului este
caracterizat prin ape mari primavara si inceputul verii, cand au loc
frecvent viituri, alimentate din topirea zapezilor si din ploi bogate,
uneori cu caracter torential.
Debitul mediu la Podari, in avale de Craiova, este de 94,7 mcub/s,
cel maxim inregistrat in octombrie 1972 de 2000 mcub/s, iar cel minim de
7,4 mcub/s consemnat tot in octombrie, dar in 1950.
Apele Jiului sunt folosite in Depresiunea Petrosani la spalarea
carbunilor necesari in prepararea cocsului, iar la Rogojelu, Turceni si
Isalnita pentru termocentrale si combinatul chimic. Exploatarea in cariera
a zacamintelor de ligniti de la Rovinari a impus construirea barajului
Ceauru, lacul format avand rolul de a retine apa si a preantampina
inundatiile, in perioada viiturilor.
In bazinul Jiului, pe Motru, a fost realizat sistemul
hidroenergetic Cerna (din afara bazinului) - Motru -Tismana - Bistrita, in
care lacul de acumulare cel mai mare este Iovan, pe Cerna (124 mil. mcub),
cu centrala electrica de la Tismana, avand 106 MW putere instalata. In
cursul inferior apele Jiului sunt folosite la irigatii, indeosebi in lunca,
intrucat la nivelul campiei sistemele de irigatii sunt alimentate din
Dunare. Defileul Jiului cu numeroasele sale tuneluri si viaducte, peisajul
pitoresc al cheiurilor Runcului, Sohodolului, izbucurile de la Orlea, Celei
si Izvarna constituie obiective turistice demne de a fi vizitate.
|