|
Capitolul I- Bella Italia
Situat? în partea meridional? a Europei, Italia este o ?ar? continental?, peninsular? ?i insular?, ale c?rei „r?d?cini” sunt înfite parc? în arcul Alpilor din centrul continentului ?i se prelunge?te pân? în apropierea Africii (??rmurile Siciliei se afl? la numai 150 km de acest continent), astfel c? Neapole (Napoli) este mai aproape de Tunis decât de Milano.
Între aceste limite naturale, respectiv între Alpi ?i mare (Insula Lampedusa), este o distan??, pe axa nord-sud, de aproape 1290 km. Acolo se afl? regiunea geografic? italian?, a c?rei suprafa?? (324.000 kmp), respectiv Italia, inclusiv Citta del Vaticano, Republica di San Marino, Principatul Monaco, Elve?ia italian?, Venezia Giulia ?i Istria (fost? Zon? 13), ca ?i insulele Nizzardo, Corsica, arhipelagul Malta. O serie de teritorii aflate în lungul frontierei alpine au fost cedate Fran?ei (Picola San Bernardo, stânca Moncenisino, Valle Stretta, Monte Thabor, Monte Chaberton, Valle del Rio Seco, Valle Superiore Roia, pasurile Di Tenda Si Briga), dar altele, teritorii transalpine, apar?in din punct de vedre orohidrografic Italiei: Sondorio, Alto Adige, Pasul Tarvisio. Fac parte din teritoriul Republicii Italiene ?i Insulele Pelagie, situate pe continentul african.
De altfel, tocmai datorit? acestei pozi?ii geografice, Italia este puternic influen?at?, în nord, de lumea alpin?, iar în sud de prezen?a M?rii Mediterane, ale c?rei ape îi scald? ??rmurile pe mai bine de 7450 km.
1.Toate drumurile duc la Roma
Peninsula Italic?, asemuit? datorit? formei sale cu o „cizm?”, p?trunde adânc în mijlocul apelor Mediteranei, ape ce au favorizat, înc? din antichitate, strânse leg?turi cu civiliza?iile riverane. Peninsula propriu-zis? este str?b?tut?, de la un cap?t la altul, de lan?ul mun?ilor Appennini, adev?rat? ax? orografic?, lung? de peste 700 km ?i lat? de cel mult 150 km, ce culmineaz? în sectorul central cu masivul Gran Sasso d’Italia (2.914m). de o parte ?i de alta a culmii, dealurile formeaz? un relief v?lurit care este traversat de dou? autostr?zi, ce leag? ora?ele, porturile ?i sta?iunile balneare de pe cele dou? ??rmuri: tirenian, în vest (Genova, Pisa, Livorno, Roma, Napoli) ?i cel adriatic, în est (Ravenna, Ancona, Pescara, Foggia, Bari, Brindisi) sco?ând din izolarea ancestral? sudul peninsulei, numit „mezzogiorno”.
Climatul blând de pe aceste ??rmuri devine din ce în ce mai c?lduros ?i mai secetos spre sud ?i mai aspru c?tre interior, unde cap?t? caractere montane. În aceste condi?ii s-a dezvoltat, înc? din cele mai vechi timpuri, civiliza?ia etrusc? (cet??ile etrusce existau pe colinele de la poalele mun?ilor înc? de pe vremea când mla?tinile d?inuiau printre cele ?apte coline pe care s-a ridicat apoi Roma).
Aglomera?ia roman? ocup? o pozi?ie de tranzi?ie între nordul continentului ?i mezzogiorno, cu cl?diri ce subliniaz? rolul s?u de capital? politic?, religioas? ?i turistic? a Italiei. Acolo, pe malul drept al Tibrului, se afl? Citta del Vatican (Statul Vatican, cu o suprafa?? de 0,44 kmp ?i aproape 800 locuitori), centru mondial al catolicismului, cunoscut sub numele de Sfântu Scaun-sediul papalit??ii, al Colegiului Cardinalilor ?i al consiliului Pontifical.
Mai spre sud, la poalele Vezuviului, ce se oglinde?te în apele golfului omonim, înconjurându-l în trepte, se afl? ora?ul Napoli ?i o serie de mici sta?iuni balneare: Pozzuoli, Pompei, Ercolano, precum ?i cele dou? perle ale turismului italian: insulele Capri ?i Ischia.
Cele dou? insule mari ce închid bazinul M?rii Tireniene: Sicilia (25.707 kmp) ?i Sardinia (24.090 kmp), ca ?i insuli?ele r?spândite în jurul lor (Stromboli, Volcano, Salina, Egadi, ?.a.) apar?in în totalitate tipului de peisaj mediteranean: mun?i vulcanici dezgoli?i de vegeta?ie, coline acoperite de întinse podgorii, de p?duri ?i planta?ii de m?slini, sau de tufi?uri alc?tuite din plante adaptate la condi?iile de ariditate, plaje încinse de razele dogoritoare ale Soarelui.
|