|
(NTINDERILE COSMOSULUI
Nem(rginite sunt intinderile ocupate de materie! Toate eforturile
omului de a le strabate au reusit doar, pas cu pas, sa (mping( mai departe
frontierele p(r(ii ei cunoscute, care lasa s( se (ntrevad( c( materia se
extinde mai departe, mereu mai departe, int(rindu-i tot mai mult ideea
nem(rginirii ei.
Putem atunci vorbi de (ntinderi nestr(b(tute de nici un agent al
omului? Nu. Agen(ii omului nu sunt (ndeajuns de repezi pentru a ajunge
departe. Dar aici materia ne vine (n ajutor. Neput(nd ajunge la ea, stim de
existenta ei prin agen(ii pe care ea ni-i trimite ca un semn al existen(ei
sale: razele ei av(nd cea mai mare vitez(. Ne vom m(rgini doar la
dimensiunile acelei p(r(i din care putem ob(ine informa(ii, prin urmare o
putem descrie. Cei vechi considerau Cosmosul ca totalitatea materiei
organizate care formeaza corpurile zise ceresti, iar (n concep(ia noastr(
Cosmosul este totalitatea spa(iului umplut de materie si pe care-l cercet(m
prin mijloacele de care dispunem.
Desigur, nu omul este capabil s( strabat( imense spa(ii cu viteza de
melc a actualelor sale nave cosmice, ci un agent pe care (l trimit astrii
sub forma de raze si care e cel mai iute de picior, av(nd viteza luminii.
Este energia risipit( in spa(iu de astri, cu o d(rnicie la fel ca aceea a
Soarelui. Ea se rasp(ndeste (n toate direc(iile; iar observatorul prinde
din acestea pe acelea care cad pe pupila ochiului s(u. Acestea sunt
concentrate de cristalinul ochiului pe retin(. Dac( energia (ngr(m(dit( e
suficient( pentru a impresiona (a excita) retina, observatorul vede si
admir( astrul. Dac( energia ce cade astfel pe retin( e prea slab(, nu va
vedea nimic, iar astrul e inexistent pentru el. Deci o prim( concluzie: cu
c(t e mai mare suprafa(a pupilei, adic( a suprafe(ei care prinde lumina, cu
at(t putem vedea astrii afla(i tot mai departe.
E cazul s( ne g(ndim la S(rmanul Dionis al lui Eminescu? Mai bine la
colectoarele de energie luminoas( pe care ni le ofer( fizica. Mai exist(
materie dispus( sub forma de valuri sau nori, care se manifest( prin
absorb(ia sau prin (mpr(stierea luminii astrilor, cum e si atmosfera
noastr( terestr(.
Aceasta este materia neorganizat( despre care vom discuta mai departe.
S( pornim c(l(toria noastr( pe (ntinderile Cosmosului, (narma(i cu
primul instrument de scrutare, ochiul. Ce se vede cu ochiul?
Int(i... suprafa(a plat( a planetei noastre, pe care, ca o cupol(
urias(, se sprijin( cerul, adic( o jum(tate de sfer( pe care se pare c(
sunt prinsi to(i astrii, la aceeasi distan(( de noi.
Vechii egipteni reprezentau P(m(ntul prin zeul Set care sta culcat,
av(nd in partea sa central( Egiptul.
Azi stim c( P(m(ntul e sferic, dar pare plat din cauza micimii
dimensiunii noastre, mai mic( de doi metri, fa(( de raza de 6348 km a
P(m(ntului. Vedem in |