|
Oceanul este o întindere de ap? mai mare decât un continent, care comunic? cu oceanele vecine ?i care influen?eaz? climatul uscatului.
P?mântul este înv?luit de o mas? de ap?, hidrosfera, care se prezint? în trei st?ri: solid? în ghe?ari, gazoas? (vapori de ap?) în atmosfer?, lichid? în râuri, lacuri ?i m?ri. Oceanele înmagazineaz? ele singure 95% din întreaga hidrosfera.
De?i apele oceanice nu reprezint? decât o miime din volumul total al planetei ?i cinci miimi din masa ei, ele acoper? o suprafa?? de 361 milioane de km2, adic? aproape de dou? ori ?i jum?tate suprafa?a continen¬telor. Terra este deci pe drept numit? „planeta albastr?", iar oceanele joac? în via?a ei un rol capital.
Oceanul Planetar con?ine cea mai mare parte a hidrosferei, care echivaleaz? cu 1340 mln km3 de ap? (97,1 % din volumul hidrosferei), urmeaz? apoi ghe?arii ?i y?pezile permanente (1,7%), cea subteran? (1,2%).
Dac? continentele s-ar scufunda în oceane, apa acestora ar acoperi tot globul cu o manta de 2400 m.
Pe fundul oceanului, în axele dorsalelor, bazaltul urc? ?i se solidific?, provocând alune¬carea pl?cilor, de unde deriva si deformarea continentelor. Pentru c? toate oceanele comu¬nic? între ele, nivelul suprafe?ei lor este acela?i peste tot. Este nivelul zero, cel în care valurile ?i mareele scald? ??rmurile. Altitudinea medie a acestui nivel este instabil?, variind pe lungi durate. De exemplu, acum 30000 de ani, era cu în jur de 90 m mai joas? ca ast?zi. A?adar, continentele erau mai în?l?ate din mare, erau deci mai vaste, ?i malurile se situau în fa?a celor pe care le cuno?team azi. De unde aceste
fluctua?ii ale nivelu¬lui zero? Trebuie s? c?ut?m explica?ia în schimb?rile de clim?.
Când este mult? vreme rece, ghe?arii se întind, re?in mult? ap?, iar nivelul apei lichide scade. Ast?zi, el pare s? urce, s? câ?tige p?r?i din maluri, c?ci iernile se îndulcesc, dureaz? mai pu?in timp, ghe?arii pierd mai mult? ap?, topind vara mai mult decât au câ?tigat din z?pezile iernii. Pe uscat, eroziunea pare s? se înceti¬neasc? u?or: în?l?area nivelului zero corespunde, într-adev?r, unei diminu?ri a
|