|
Eritrea
Eritrea, stat independent în Africa, avînd grani?e: în est cu Marea Ro?ie, în sud-est cu Dijboti, în sud ?i vest cu Etiopia ?i în nord ?i nord–vest cu Sudan. Formal sub control italian, Eritrea a fost luat? de Marea Britanie în al doilea R?zboi mondial.A fost un protectorat britanic din 1941 în 1952, când a fost federalizat cu Etiopia. Crea?ia unui stat unitar etiopian în 1962 în care Eritrea a fost ?ncorporat? ca o provincie, a ajutat s? provoace un razboi lung de eliberare care a culminat în independen?a eritrean? în 1993. Eritrea are o suprafa?? de 121144 kmp (46774mip). Asmara este capitala ?i cel mai mare ora?.
Relief ?i resurse
Eritrea are patru tipuri de suprafe?e: câmpia coastal? a M?rii Ro?ii; dealul platou sud central care formeaz? miezul ??rii; dealurile din zonele nordice ?i vest centrale ?i câmpiile vestice largi. Costa M?rii Ro?ii se întinde mai mult de 1000 km (600mi) ?i este din partea aceasta de ap? din care a derivat numele ??rii (greac?, erythraea, ro?u). Câmpia coastal? îngust? prime?te pu?in? ploaie ?i este foarte fierbinte. Depresiunea Denakil în sud-est cade sub nivelul m?rii ?i a fost locul unora dintre cele mai mari temperaturi întâlnite pe P?mânt. Catre vest, câmpia coastal? se ridic? ascu?it c?tre dealul platou, unde altitudinea difer? de la 1830 la 2440 m (6000 la 8000 pc) peste nivelul m?rii ?i ploaia anual? este semnificativ mai mare decât pe coast?. Dealul ??rii în nord ?i vest al miezului platoului difer? de la 760 la 1370 m (2500 la 4500pc) peste nivelul m?rii ?i în general prime?te mai pu?in? ploaie decât platou. Câmpiile largi se întind în vestul râului Baraka ?i în nordul râului Setit.
Un num?r de râuri se scurg în regiunile platoului ?i dealului. Gash ( Mereb), Baraka ?i Anseba merg dela platou vestic în Sudan, în timp ce Falkat, Laba ?i Alighede merge de la dealurile nordice la Marea Ro?ie.
Resursele Eritreei tradi?ional a suportat un stil de via?? agricultural mare, de?i o baz? industrial? semnificativ? a fost dezvoltat? în timpul conducerii italiene în jurul Asmarei. Na?iunea are depozite de potasiu pre?ios poten?ial ?i posibil aur, o?el ?i ulei, dar exploatarea ?i explorarea asemenea resurse minerale a fost epuizate de câteva ori de 3 decade de razboi.
Popula?ia
Popula?ia Eritreei este divers?, reflecteaz? multe limbi, culturi ?i religii. Cele mai folosite limbi sunt araba ?i tigrinia. Aproximativ, jum?tate din popula?ie vorbe?te tigrinia, care s-au stabilit tradi?ional în zona platoului. Jum?tate din popula?ie este musulman? , împ?r?it? în câteva grupuri etnice ?i lingvistice. Musulmanii care vorbesc tigrinia s-au stabilit în câmpiile coastale nord.estice ?i în depresiunile vestice ?i saho tr?iesc lâng? Massawa ?i la baza câmpiei coastale. Majoritatea oamenilor vorbitori de belein? din jurul Kerenului sunt musulmani, cum sunt afari (denakilii) care s-au stabilit în por?iunea sud-estic? a câmpiei coastale ?i arhipelagul Dahlak. Nomazii hedarebi vorbitori de beja din nord-vest ?i nord-est sunt predominant musulmani. De?i de asemenea musulmanii, barii ?i kunamii din sud-vest vorbesc limbi nilotice care se deosebesc
|