|
Pe?tera Emil Racovi??
De cateva saptamani oamenii de la Criva, Briceni, nu mai traiesc cosmarul de fi surprinsi de exploziile din cariera de gips din apropierea satului. Pruncii dorm linistit, nefiind amenintati de cosmarul zguduitor. Acum speranta locuitorilor este ca va reveni apa in fantani si vor putea cultiva pamantul si a strange roada buna.
Situatia s-a schimbat surprinzator: au fost stopate activitatile de extragere a gipsului din cariera ce functioneaza in arealul pesterii. Or, precum ati citit in numarul trecut, din cauza exploatarii carierei, pestera “Emil Racovita" s-a umplut cu apa. Lucrurile au luat o alta turnura dupa ce Miscarea Ecologista din Moldova si revista "Natura" au dat alarma, informand publicul despre pericolul disparitiei pesterii "Emil Racovita", ale carei goluri subterane se umplusera cu apa. La aproape o luna dupa difuzarea in masa a materialelor despre starea critica a acestui monument al naturii de importanta mondiala, pestera "Emil Racovita" fiind a treia in lume ca lungime, presedintele statului, care s-a deplasat la fata locului, a dispus stoparea oricaror activitati economice in arealul monumentului natural si efectuarea tuturor lucrarilor necesare pentru a salva pestera. Se pare ca a fost pus inceputul unui nou destin al bijuteriei.
Peisajul pe care l-am revazut la cariera de extragere a gipsului de la Criva era acelasi - un landsaft mutilat, milioane de tone de deseuri, terenuri necultivate. Aceeasi vedere au "contemplat-o" toti cei prezenti in arealul pesterii, inclusiv seful statului. Nimic nu se mai putea de ascuns, de musamalizat.
Valeriu Tarigradschi, directorul rezervatiei stiintifice "Padurea Domneasca", cel care a cercetat timp de mai multi ani sistemul carstic "Emil Racovita", i-a vorbit sefului statului despre importanta pesterii la nivel national si international atat din punct de vedere stiintific, cat si al perspectivei turistice. "Pana in 1993 in pestera "Emil Racovita" au fost cartate circa 80 km de galerii subterane. Din volumul total al sistemelor carstice de 18 milioane de metri cubi de goluri, circa 7 milioane metri cubi de goluri din regiunea podolica a Europei se afla pe teritoriul R. Moldova, nemijlocit in zona de nord. Pestera poate deveni un obiectiv extrem de important pentru dezvoltarea turismului. Este vorba de o rezerva extraordinara de aer ionizat, fiecarui locuitor al republicii revenindu-i cate 2 metri cubi de aer ionizat. Pestera are o importanta deosebita si din punct de vedere balneologic, aici existand posibilitatea de a infiinta centre de sanatate pentru profilaxia si tratarea bolilor respiratorii. Din pacate, in ultimii ani intrarea in pestera a fost blocata. Acum insa, ar fi bine de deschis intrarea in pestera, pentru ca acest monument natural sa fie folosit in scopuri turistice si balneologice. Cariera ar putea sa functioneze, insa utilizand tehnologii moderne, non poluante, de extragere a gipsului", a spus Valeriu Tarigradschi.
"Populatia din Criva este impotriva ca gipsul din cariera sa fie extras prin metoda exploziei. Cand in cariera au loc exploziile se zdruncina casele gospodarilor de la marginea satului, iar unda magnetica ajunge pana la primarie, care se afla tocmai in centrul satului. De vreo 40 de ani satul se confrunta cu lipsa apei potabile din cauza pomparii intensive a apei din cariera. Pe teritoriul satului apa se afla la 30-40 metri adancime, dar nu poate fi folosita pentru ca izvoraste din roca si nu este buna pentru consum", a spus primarul de Criva, Octavian Ivanov.
Alta a fost informatia prezentata sefului statului de catre directorul
|