|
Primele dovezi arheologice care atest? existen?a vie?ii omului pe aceste meleaguri dateaz? īnc? din
paleolitic ?i īn continuare pān? īn epoca fierului. Existen?a a?ez?rilor dacice ?i ale popula?iei daco-romane
este atestat? prin descoperirile din zonele Bartolomeu, Schei, de pe dealul ?prenghi ?i de sub Tāmpa. Din-
tre monumentele antichit??ii, cel mai spectaculos este desigur Sanctuarul Dacic de la Raco?, din p?cate
greu accesibil pentru turi?tii curio?i s?-l viziteze. La fel ?i castrul roman de la Rā?nov, m?rturie a frontierei de nord-est a Imperiului Roman care trecea, īn veacul al II-lea dup? Cristos, īn apropierea municipiului
Bra?ov. Inscrip?ia de piatr? pomene?te numele dacic str?vechi al localit??ii, Cumidava, ?i faptul c? romanii
nu I-au dat o alt? denumire este sugestiv pentru reconstituirea modului īn care, din romani ?i daci s-au pl?-
m?dit poporul romān, primii locuitori din era cre?tin? ai acestor locuri.
Municipiul Bra?ov este atestat documentar la 1234 sub numele de Corona, la 1252 sub cel de Bara-
su, īn 1288 sub denumirea de Braso ?i īn 1294 sub cea de Bra?ov.
A?ezarea central? a ??rii īntre cele trei principate romāne, precum ?i privilegiile succesive acordate de c?tre domnitori, au f?cut ca ora?ul s? fie centrul leg?turilor umane, culturale ?i economice īntre cele trei provincii, loc de refugiu pentru multe familii de domnitori, c?rturari ?i revolu?ionari.
Bra?ovul ?i īmprejurimile sale, īntinsa ?ar? a Bārsei cum se nume?te zona depresionar?, aveau īn e- vul mediu trei puncte strategice conferindu-le un rol economic, militar ?i politic de prim ordin. Primul este Cetatea F?g?ra?ului de unde, spune legenda, a plecat Negru Vod? s? īntemeieze Valahia, ?ara romāneasc? de la sud de Carpa?ii Meridionali. Cetatea ?i ?inutul cunoscut sub numele de ?ara F?g?ra?ului au fost, timp īndelungat, un spa?iu de continuitate al administra?iei romāne?ti dup? obiceiul vechi al p?māntului ?i un punct de sprijin īn Transilvania al voievozilor valahi. Al doilea punct este Castelul Bran, strj? a trec?torii prin care circulau m?rfurile pe un circuit ce-?i avea terminalele vestice īn Flandra ?i Germania, iar īn sud ?i est, Turcia ?i Orientul Apropiat. Īn fine, al treilea punct este Bra?ovul, cel mai important ora? al Transilva-
niei īn evul mediu, dominānd via?a economic? īn secolele XIV XVI. Era o adev?rat? plac? turnant? a ??-
rilor romāne (Transilvania, Valahia, Moldova), bucurāndu-se de importante privilegii comerciale. Pozi?ia geografic? privilegiat? īl situa īnaintea Sibiului, Bistri?ei, Clujului, Sighi?oarei ?i a altor ora?e din Transil-
vania vremii. Bresle puternice, īntre care se aflau īn frunte aurarii, ?es?torii, armurierii, au f?cut ca Bra?o-
vul s? nu r?mān? doar un punct al comer?ului de tranzit, ci ?i un īnfloritor centru me?te?ug?resc.
|