|
Depresiunea colinara a Transilvaniei
In interiorul arcului carpatic s-a produs o scufundare lenta pana la
4500 m adincime, datorita eforturilor de cutare si ridicare a Carpatilor
din jur. Invadata de apele marii, ea a fost indelung sedimentata, astfel ca
la inceputul cuaternalului intreaga depresiune a transilvana a devenit
uscat. Numai pe margini, in unele depresiuni intramontane, ca Brasov,
Giurgiu, Ciuc, mai ramasesera lacuri, care s-ar drenat mai tarziu, in
cuaternarul inferior. In ultima faza a formarii sale, care s-a prelungit
pana la inceputul cuaternalului, s-a pus in evidenta, pe trei laturi ale
acestei mari depresiuni, o fasie de cute diapire, cu strate ridicate pana
la verticala, aducand din adinc simburi de sare , aflata in prezent in
exploatare (Ocna Dejului, Ocna Muresului, Praid). Astfel aceasta fasie
cutata individualizeaza doua parti deosebite: o zona de depresiuni si
dealusi si una de podis, in mijloc.
Depresiunea Transilvaniei este cea mai mare depresiune din interiorul
arcului carpatic. Are un relief colinar, de unde vine si denumirea de
"colinara" fiind marginita de Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali si
Carpatii Occidentali, iar denumirilea lor vin chiar de la pozitia fata de
depresiune. In partea de nord-vest exista o legatura mai larga cu Dealurile
si Campia de Vest.
Podisul Transilvaniei, cu altitudine de 500-600 m, este alcatuit din
strate sedimentare aproape orizontale, boltite pe alocuri in forma de
, in cuprinsul carora se acumuleaza gazul metan, una din
principalele bogatii ale tarii. Podisul este impartit in trei diviziuni:
Podisul Tarnavelor, la sud de Mures, cu culmi de 500-600 m, orientate est-
vest; Campia Transilvaniei, la nord de Mures, cu dealuri in jur de 500 m,
avand substrat argilo-marnos si rauri mici, cu iazuri, o importanta zona
agricola; si Podisul Somaselor, dinsolo de culoarul celor doua Somesuri, cu
relief asemanator de dealuri, in mare parte cu culturi agricole.
Partea de este formata din depresiuni ca: Depresiunea Bistrita,
Valeni de Munte, Praid, Odorheiu Sucuiesc, Homoroadelor si Horghiz iar
dintre dealuri putem reaminti: Siclod, Bicheci (1080 m, cel mai inlt deal
din Depresiunea Transilvaniei), Firtus, sinioara.
Podisul Transilvaniei este foemat din Podisul Someselor, traversat de
Somes cu altitudini de 500-600 m , Culmea Breaza fiind de 974 m, Campia
Transilvaniei intre Somes si Mures (o regiune deluroasa, relativ neteda cu
vai scurte pe care s-au amenajat iazuri), la sud de Mures , Podisul
Tarnavelor, Podisul Hirtibaciului si Podisul Secaselor.
Iernile au un climat de adapost, datorita pozitiei din interiorul
arcului carpatic dar are totodata influente oceanice cu un climat umed si
moderat termic. Precipitatiile insumeaza 600-800 mm anual. Predomina
Vinturile de Vest |