|
Demografia
Demografia (din grecescul “demos”, popor) este ?tiin?a care se ocup? cu studiul popula?iei din punct de vedere al num?rului, structurii ?i a dezvolt?rii. Este împ?r?it? în demografie formal?, care se ocup? cu manipularea statistic? a datelor demografice, cum ar fi na?terile, decesele ?i migra?ia, laolalt? cu tehnicile analitice de a m?sura aceste evinimente, ?i o gam? mai larg? de studii ale popula?iei, incluzând aici studiul natalit??ii, mortalit??ii ?i a migra?iei într-un context economic ?i social mai larg folosindu-se atât de metode calitative, cât ?i de metode cantitative.
Ambele ramuri au importante aplica?ii practice. Administra?ia, la toate nivelurile, de la guvernul na?ional la consiliul or??enesc, cât ?i organiza?ii interna?ionale, dau o prioritate înalt? adun?rii, proces?rii ?i interpret?rii datelor demografice. Schimb?rile în natalitate, mortalitate ?i migra?ie au un puternic impact social, economic, politic ?i cultural, astfel încât demografia este o parte esen?ial? în analiza ?i dezvoltarea politic?.
Demografia în istorie
Au existat multe discu?ii cu privire la apari?ia demografiei ca o disciplin? separat? ?i, mai ales, dac? este o disciplin? independent? sau doar un set de sub-discipline înrudite, cum ar fi demografia matematic?, economic?, istoric? ?i social?. Aceast? idee se bazeaz? pe faptul c?, în zilele noastre, demografii lucreaz? cu o varietate de alte ?tiin?e, cum ar fi economia, sociologia, antropologia sau geografia.
Termenul de “demografie” a fost pentru prima oar? utilizat de statisticianul belgian Achille Guilland în 1855, de?i studiul popula?iei are o istorie mult mai veche. Cu siguran?? în Europa de Vest a existat un interes continuu referitor la problemele legate de popula?ie înc? din secolul al XVII-lea. La sfâr?itul acelui secol exista o ?tiin?? numit? aritmetic? politic?, ?tiin?? ce st? la baza statisticii. Studiile cantitative erau totu?i inhibate de absen?a datelor. Informa?ia despre na?teri ?i decese nu putea fi ob?inut? decât de la cler sau de la autorit??ile civice, iar lipsa recensemintelor pe scar? larg? f?cea ca cele mai multe tentative de analiz? s? se bazeze pe intui?ie, ?i nu pe date.
Astfel mul?i îl consider? pe preotul englez Thomas Robert Malthus întemeiatorul demografiei moderne. Contribu?ia sa este v?zut? în termeni simplii: popula?ia cre?te printr-o ra?ie geometric?, iar stocul de hran? dup? o ra?ie aritmetic?, astfel încât popula?ia va depa?i întotdeauna resursele de hran?. Aceste idei pot fi g?site în Eseu despre Principiile Popula?iei, carte publicat? în 1798. Totu?i, în cinci esee consecutive publicate între 1803 ?i 1826, el a rafinat ?i schimbat aceste argumente, acordând o mai mare aten?ie progresului, în special prin educa?ie, care ar reduce num?rul de nou-n?scu?i. Ideile lui Malthus înc? provoac? dispute aprinse în demografia contemporan?.
Momentul în care Malthus public? aceste esee coincide cu o cre?tere brusc? a popula?iei Angliei, combinat? cu mai multe date despre popula?ie (primul recens?mânt a fost efectuat în Anglia în 1801, iar în 1837 a fost introdus? înregistrarea na?terilor, a c?s?toriilor ?i a deceselor). La sfâr?itul secolului al XIX-lea ?i alte ??rii, cum ar fi Fran?a ?i Rusia, organizau recenseminte periodice. Apari?ia demografiei moderne coincide cu finalul celui de-al Doilea Razboi Mondial, odat? cu explozia popula?iei, de data aceast? la scar? mondial?, cu sporirea datelor disponibile ?i cu apari?ia computerelor. Recensemintele ?i înregistrarea na?terilor, a c?s?toriilor, a deceselor ?i a divor?urilor, au fost introduse în marea majoritate a ??rilor, de obicei cu ajutorul Na?iunilor Unite. Totodat? s-a înregistrat ?i o cre?tere a datelor ob?inute de la diverse segmente reprezentative de populatie. De exemplu, divizia ce se ocup? cu studiul popula?iei de pe lâng? O.N.U. preg?te?te din doi în doi ani un raport cu privire la num?rul, structura ?i cre?terea prognozat? a popula?iei. Între 1974 ?i 1984 a fost condus? o cercetare multina?ional? asupra natalit??ii. Aceast? cercetare a produs un num?r impresionant de date.
|