Acasa | Trimite referat | Cere referat | Contact

Referat Delta Dunarii - Rezervatie a biosferei

Delta Dunarii - Rezervatie a biosferei

Categorie: Referate Geografie

Referat downloadat de: 443 ori.

Cauta referat dupa: delta dunarii rezervatie biosferei

Descriere referat:

Delta Dunarii Formare, a?ezare, Suprafa?? : Inainte de a d?rui M?rii Negre apele sale, Dun?rea br?zdeaza p?m�nturile a opt ??ri europene, de pe cuprinsul c?rora adun? mii de afluen?i, dintre care 120 mai importan?i. Uria?ele cantit??i de material detritic, colectat si purtat in suspensie de apele marelui fluviu, se depun in aproprierea locului de v?rsare, deoarece �n Marea Neagra absen?a mareelor, precum si existen?a unor curen?i litorali slabi nu asigur? indepartarea depozitelor. Configura?ia actual? a Deltei Dunari este rezultatul unui proces de zeci de mii de ani care a condus la acoperirea cu aluviuni a unui vast golf si aproape a unuei lagune. Suprafa?a ei este de aproximativ 564 000 ha., �ntre care 130 000 ha. pe teritoriul fostei U.R.S.S. si 434 000 ha. pe teritoriul Rom�niei. In aceast? zona s-au format, de-a lungul timpurilor, grinduri si ostroave, bal?i si g�rle, s-au rasp�ndit stuful si alte plante iubitoare de ap?, dar si impun?toarea padure de stejar. Delta Dunari alcatuie?te partea cea mai de rasarit a Rom�niei si totodata partea cea mai joasa a reliefului sau. Por?iunile ei de uscat � numite grinduri � reprezint? numai 13% din suprafa?a deltei, restul fiind format din portiuni ml??tinoase, lacuri, bra?e si g�rle. Bra?ele Dun?ri : Dunarea �si desface bra?ele �n trei bra?e principale, primul dintre ele desp?r?indu-se la Patlageanca (4,5 mile amonte de Tulcea). Aici se afla Ceatalul Chilia (ceatal = denumire turceasc? pentru birfuca?ie). In aval de Tulcea (5,5 mile) se afla Ceatalul Sf. Gheorghe. Cele trei bra?e poart? cantit??i diferite de apa (Chilia 68%, Sulina 12% si Sf. Gheorghe 20%). Ostroave : Letea (Chilia si Sulina), Caraorman (Sulina si Sf. Gheorghe), Dranov (Sf. Gheorghe si complexul Razim-Sinoe). Dinamica Deltei Dun?rii : Delta Dun?rii nu este nu numai cel mai nou p?m�nt al ??rii, dar si o regiune in continu? prefacere si dezvoltare, deoarece apele Dun?ri transport? anual o mare cantitate de aluviuni, parte din ele depunandu-se pe teritoriul deltei; restul, deversandu-se in mare, contribuie la inaintarea deltei spre larg, asa cum se intampla la gurile bratelor Chilia (unde s-a format o mic? delt? secundar?) ?i Sf. Gheorghe (unde a ap?rut insula Sacalin). In suprafa?a Deltei, specialisti includ si complexul lagunar Razim-Sinoe (de cca 88 000 ha.), care are totu?i caracteristici diferite : suprafete mari de apa (74 000 ha.) si o salinitate mai ridicata de c�t a apelor fluviale (intre 0,5 � 6 g/l). Vegeta?ie si Fauna : In Delt?, pretutindeni s-a dezvoltat o flor? acvatic? variat? si dens?. In lacurile deltei se int�lnesc forma?iuni specifice numite �plaur�, o asocia?ie de plante acvatice a caror r?d?cini se impletesc cu stuful si alc?tuiesc o �saltea� plutitoare av�nd cca 1 metru grosime. Cursurile bratelor principale sunt inso?ite adesea de o perdea lat? (cca 300 metri) de salcii, in timp ce pe grinduri s-au dezvoltat paduri cu esente tari (stejar, frasin, jugastru), cea mai interesanta fiind padurea Letea, monument al naturii. Fauna deltei, deosebit de bogat?, cuprinde peste 300 specii de p?s?ri acvatice, dintre care 74 migratoare � precum cormoranul, pelicanul, st�rcul, lapatar fluierarul, leb?da, g�sca si ra?a salbatica. Popasuri mai fac aici sitarii, ra?ele polare si cocorii. Fauna deltei cuprinde si numerease specii de pe?ti (nisetrul, morunul, cega, scrumbia, crap, ?al?u, ?tiuca, etc.) precum si o serie de manifere (lupul, mistre?i, vulpi, iepuri, vidre, nurci, bizam, etc.). Rezerva?ii naturale : Pentru ocrotirea acestor specii, mai ales acelora de a a, zone din Delta Dunarii (totalizand 40 000 ha.) au fost declarate rezervatii naturale; cele mai importante se afla la : Rosca-Buhaiova, pe ostrovul Letea, unde cuibareste cea mai mare colonie de pelicani (Pelicanus onocrotalus) din Europa; la Perisor-Zatoane, in estul ostrovului Dranov, unde cuibaresc lebedele (Cygnus olor); pe grindul Periteasca � Leahova, in complexul Razim-Sinoe, unde traiesc specii de pasari maritime. Exista de asemenea o serie de refugii de cuibarit ca insula Popina pentru califarul alb (Tadorna Ladorna) si califarul rosu (asarca teruginea); sarat le de la Murigol pentru piciorong (Himantapus limanlopus); la Golovita pentru egreta mare (Egreta alba) si lopatar (Platalea lencorodia); plaurul de la Calica pentru ciocanters (Rucurvirostra avasetla), etc. Informatii Turistice : Excursiile in Delta Dunari se desfasoara, de obicei, pe bratele Sulina si Sf. Gheorghe, pe o serie de canale care leaga aceste doua brate in zona estica a deltei, ca si pe Dunarea Veche, traseu initial al bratului Sulina, care descria un M larg intre milele 9 si 19. Bra?ul Sulina : Cunoaste cea ma intensa navigatie deoarece el a fost regularizat si adancit (intre anii 1880 - 1902), asigurandu-i-se o adancime minima de 7,32 m, ceea ce a permis accesul navelor maritime pana in portul Tulcea, Galati si Braila. De-a lungul lui se intalnesc urmatoarele puncte de interes turistic : cabana Ilgana, situata pe malul stang al canalului, la mila 32, in fata satului Partizani. Ea are o capacitate de 40 locuitori si constituie punctul de plecare in excursii cu lotcaa spre lacurile : Tataru si Lunguletul. Ostrovul Maliuc, o insula de 900 ha. Aflata spre malul stang al Sulinei, la mila 27, pe care s-a construit un hotel turistic si s-au amenajat casute. Tot aici functioneaza o statiune de cercetari stiintifice pentru valorificarea potentialului economic al deltei, in special pentru valorificarea stufului. Punct de plecare spre laci\urile Furtuna, Papadia, Blacanestii Mari. Gorgova (mila 22) mic sat pescaresc pe malul drep al canalului. In apropiere se afla lacul Gorgova, bogat in peste (crap, somn, s.a.) loc de cuibarit al gastelor salbatice si gasda unor coloni de egrete si tiganusi. Crisan, asezare pescareasca lunga de peste 7 km., centrul sau aflandu-se in dreptul milei 13. Pe malul stang se inalta un obelisc in amintirea inaugurari canalului Sulina pentru traficul navelor maritime. Satul a fost inzestrat cu cu un hotel (Lebada), si cu casute, precum si cu o cabana a Asociatiei generale a vanatoriloer si pescarilor sportivi. Punct de plecare in excursii pe Dunarea veche (spre satul Mila 23), spre bratul Sf. Gheorghe, canalul Caraorinan. Sulina unicul oras al deltei cu functie de port la Marea Neagra, este o asezare veche, mentionata inca din anul 950 e.n. de Constantin Porfirogenetul. In sec. Al X �lea, localitatea era amintita sub numele Sulina, ca scala, iar in sec. Al XIV �lea ca loc de popas pentru corabiile genoveze; hotel, plaja pe tarmul mari, chei pitoresti de-a lungul caruia se insira edificii vechi; punct de plecare spre padurea Letea (la nord), spre lacurile Rosulet, Rosu, Puia, Lumina (la sud) prin canaleleRosu-Impertita si Rosu-I spre bratul Sf. Gheorghe. Bra?ul Sf. Gheorghe : Lung de 105 km., cu numeroase meandre ofer? c?l?torului priveli?ti de neuitat; este str?juit de dealurile Tulcei. De-a lungul lui se afla Nufaru (km. 100) sat pescaresc cunoscut �nc? din sec. X �lea sub numele de Derislava. In vatra lui s-au descoperit sarcofage si monede romane. Mahmudia (km. 84), port pe malul drept la in?l?imea celor 5 coline, Bestese. In apropriere, ruinele cet??i Salsovia din epoca romano-bizantina. Uzlina (km. 64), inportant centru pescaresc, pe malul stang. In apropiere, lacurile Uzlina si Isacov. Musighiol (km. 59), comuna a?ezat? pe malul drept, l�nga lacul anonim. Lacul Murighiol, cu ape clorosodice, este favorit pe plan local �n tratamentul afec?iunilor reumatismale. Pe malul lui s-a amenajat un popas turistic. In bal?ile s?rate din jur cuib?resc p?s?ri ocrotite (piciorangul, ciocintorsul si rata cu ciuf). Invancea Mare (km 16), a?ezare pe ambele maluri ale bra?ului; in apropiere, zona de cuib?rit a cocorilor; ghiolul Belangul (bogat in avat). Pe canalul Inucea-Rosu se ajunge la Lacul Rosu, iar mai departe in bratul Sulina. Sf. Gheorghe, localitate de pescuit men?ionat? documentar �nc? din sec. XVI �lea; plaja la mare. Zona de pescuit sturioni (durleana maduna). In fa?a v?rs?ri in mare se afla dou? insuli?e (Sacaliu), pe care cuib?resc specii rare de p?s?ri (trestasul, g�sca cu g�t ro?u, ra?a ?uier?toare, ra?a cu cap negru s. a.). Bibliografie:Ghidul Turistic al Rom�niei 1999 Autor:Ivan Gabriel Clasa: a IX-a B

Alte referate din materia: Geografie

Nr.	Nume referat	Hits
1	FACTORI NATURALI IN TURISMUL BALNEAR	68
2	TURISMUL BALNEAR	71
3	Pestii Marii Negre	169
4	jrcyqb@bblbmp.com	437
5	nDLbtKOYERcrpQ	578
6	PLUTO	1043
7	POLUAREA MEDIULUI INCONJURATOR	1714
8	Padurea	1944
9	Pamantul si Luna	1150
10	Pamintul si luna	833
11	Parcuri nationale si rezervatii	1209
12	Parcuri si gradini	1124
13	Parcurile nationale	906
14	Paris (cu imagini)	1278
15	Paris	1272
16	Pescuit la 10.000 de metri	0
17	Pestera Sura Mare	772
18	Pestera closani	838
19	Pesterile	726
20	Petrosani	703
21	Piata nationala de turism	877
22	Pisa	783
23	Planiglobul	1736
24	Plasma	642
25	Ploaia acida	812

Acasa Trimite referat Cere referat Adauga la favorite Seteaza ca homepage Contact libertateailuziei Trailere Filme Filme Noi Jocuri Online Jocuri Barbie Jocuri pentru Copii GameBox.ro Make Money Bucuresti regim hotelier