|
DEFILEUL DUNARII
Al doilea fluviu al Europei ca dimensiuni, dupa Volga, Dunarea isi are
izvoarele pe teritoriul Germaniei, in Muntii Padurea Neagra. In drumul sau
spre varsare, Dunarea strabate Europa de la vest la est pe o lungime de
2860 km, adunandu-si apele de pe o suprafata de 805.300 km patrati.
Dunarea se formeaza la Donaueschingen (678 m), din unirea a doi afluenti de
dimensiuni reduse - Brege si Brigach - ce-si au izvoarele sub Varful Kandel
(1241 m). Bazinul Dunarii ocupa 8% din suprafata Europei, extindandu-se pe
teritoriul a opt tari - Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Iugoslavia,
Romania, Bulgaria si Ucraina. Fluviul s-a format la sfarsitul Pliocenului
si inceputul Cuaternarului, prin drenarea unor lacuri de mari dimensiuni,
din bazinele Vienei, Panonic si Pontic - resturi ale Marii Sarmatice,
existente inainte de ridicare muntilor Alpi, Carpati, Dinarici si Balcani.
Acolo unde Dunarea a strapuns aceste bariere montane au fost puse in
evidenta vestitele porti sau defilee, dintre care se remarca Devin si
Portile de Fier, care au separat cursul Dunarii in trei sectoare: superior
(alpin), mijlociu (panonic) si inferior (pontic), acesta din urma
identificandu-se cu sectorul romanesc.
Dunarea strabate regiuni variate sub aspect morfogenetic, munti vechi
hercinici (Padurea Neagra), munti tineri, ce apartin lantului alpino -
carpato - balcanic, podisuri si campii, caracterizate de climate diferite,
de la cel temperat, cu influente oceanice, baltice si submediteraneene, la
cel temperat continental.
Se presupune ca Defileul "Portile de Fier" provine dintr-o veche stramtoare
marina, care facea legatura intre Lacul Panonic, din Vest, si Lacul Pontic,
ce ocupa actualul spatiu al Campiei Romane. cu timpul, apele fluviului au
sapat in sisturile cristaline, granite si calcare cel mai spectaculos
defileu european. Conform unei alte ipoteze, defileul s-ar fi format prin
captarea de catre un rau, ce curgea spre Lacul Pontic, a unei Dunari vechi,
ce curgea spre Lacul Panonic.
Legenda stancii Babacai
Relieful Defileului "Portile de Fier" este rezultatul modelarii fluviului
si a altor agenti de modelare sub influenta directa a structurii geologice
si a rocilor. Pe stanga fluviului, ce corespunde sectorului romanesc al
defileului, se succed dinspre amonte spre aval Muntii Almajului, Muntii
Mehedinti si Podisul Mehedinti, iar pe dreapta, in sectorul sarbesc, se
succed Dobrianske Planica, la vest, si Miroc Planina, la est.
Defileul "Portile de Fier" este caracterizat de o alternanta a sectoarelor
de bazinete depresionare cu sectoare inguste, diferentiate morfologic si
structural. Formele de relief din sectorul de defileu prezinta o bogatie si
varietate iesite din comun.
Relieful carstic evidentiaza forme de suprafata variate: chei, doline,
uvale, lapiezuri, larg raspandite, indeosebi in platourile carstice
Ciucarul Mare, Ciucarul Mic si Sfanta Elena, precum si in vaile afluente
Dunarii - Berzasca, Mudavita Seaca s.a. Carstul |