|
Condi?iile naturale de care a beneficiat Craiova ca a?ezare au favorizat permanen?a vie?uirii popula?iei in aceste locuri si succesiunea civiliza?iilor: pretracica, traco-dacica, geto-dacica, daco-romana, daco-romana-bizantina si, mai apoi, romāneasc?.
Una din asezarile geto-dacice mai importante de pe raza Craiovei (zona Mofleni) a purtat numele de Pelendava, datānd din perioada 400-350 i.e.n. dupa cum indica descoperirile arheologice. La inceputul secolului al II-lea e.n. romanii au construit aici un castru , intai din valuri de pamant intarit , apoi din piatra si caramica . Datorita pozi?iei geografice favorabile, protec?iei castrului roman si a garnizoanei militare, Pelendava romana a cunoscut o via?a infloritoare. Asezarea este men?ionata pe Tabula Peutingeriana - o hart? a imperiului roman, realizata ca urmare a ini?iativei īmp?ratului roman Caracalla. Anul 225 este considerat data primei men?iuni documentare a celei mai vechi a?ezari din vatra actualului ora?.
Pozi?ia geografic?
Craiova reprezint? re?edin?a jude?ului Dolj ai carui vecini sunt : jude?ul Vālcea ?i Gorj la nord, jude?ul Olt la est, jude?ul Mehedin?i la vest iar la sud este delimitat de grani?a cu Bulgaria. Suprafa?a jude?ului Dolj ocup? 7414 Kmp reprezentānd 3,1% din suprafa?a total? a ??rii. Organizarea cuprinde trei ora?e, dou? municipii ?i treizeci ?i patru de comune.
Craiova se afl? pe malul stāng al Jiului la ie?irea acestuia din regiunea deluroas?, mai exact la 44 2` latitudine nordic?, 23 5` longitudine estic?, la o altitudine cuprins? īntre 75 ?i 116m. Craiova se afl? īntr-un climat temperat continental, cu influen?e mediteraneene caracteristice zonei de cāmpie.
Forma ora?ului
|