|
Cinci dimensiuni ale procesului de globalizare
de Dana Pop
P. Worsley afirma ca "pana in zilele noastre societatea umana nu a
existat", insemnand ca doar astazi putem vorbi de forme ale asocierii
care se raspandesc in intreaga lumea, in sensul in care pana acum
niciodata nu s-au aflat pe scena toti actorii posibili. Intr-un fel,
posibilitatea unei singure societati umane mondiale a existat
dintotdeuna, din timpul lui homo sapiens, insa ocazia nu a aparut decat
acum. Lumea a devenit in aspectele importante un singur sistem social, ca
rezultat al dezvoltarii legaturilor de interdependenta care afecteaza
acum pe fiecare dintre noi. Sistemul global nu este doar un mediu in
interiorul caruia se dezvolta si evolueaza societatile particulare.
Legaturile sociale, economice si politice care traverseaza granitele
dintre state conditioneaza in mod decisiv soarta celor care traiesc in
fiecare din ele. Termenul general folosit pentru a caracteriza aceasta
interdependenta crescanda a societatii umane este acela de globalizare.
Ar fi o greseala sa ne gandim la globalizare ca la un simplu proces de
crestere a unitatii lumii noastre. Globalizarea relatiilor sociale ar
trebui sa fie inteleasa in primul rand ca o reordonare a timpului si
distantei in viata sociala. Viata noastra este influentata din ce in ce
mai mult de evenimente ce se petrec departe de contextul social in care
ne desfasuram activitatile cotidiene. Chiar daca astazi cunoaste o
dezvoltare rapida, globalizarea nu este in nici un caz o noutate, ea
datand din perioada in care influenta vestului a inceput sa se extinda in
lume in urma cu doua-trei secole. Globalizarea relatiilor sociale a fost
de la inceput asociata cu inegalitatile dintre diferite regiuni ale
lumii, in acest sens de o importanta deosebita fiind procesul prin care
au fost create societatile Lumii a treia.
In zilele noastre, in competitia pentru stapanirea de teritorii si pentru
posedarea si exploatarea meteriilor prime si a fortei de lucru ieftine,
se poarta o noua lupta si anume aceea pentru stapanirea informatiilor
(Jean-Francois Lyotard, Conditia postmoderna, Ed. Babel, p. 21). Se
deschide astfel un nou camp pentru strategiile industriale si comerciale
dar si pentru cele militare si politice. Astfel, se risca aparitia
problemei raporturilor dintre instantele economice si cele statale. In
ultimele decenii aceste instante economice au fost in stare sa puna in
pericol stabilitatea celor statale, datorita formelor noi de circulatie a
capitalurilor carora li s-a dat numele generic de corporatii
multinationale. Aceste forme fac ca deciziile referitoare la investitii
sa scape, cel putin in parte, controlului statelor-natiuni. Redeschiderea
pietei mondiale, reluarea unei competitii economice sustinute, disparitia
hegemoniei exclusive a capitalismului american, declinul alternativei
socialiste ca si multi alti factor |