|
Carpatii
Asezare
Carpatii reprezinta partea cea mai inalta a reliefului. Pozitia lor in
mijlocul tarii arata rolul pe care-l indeplinesc in formarea unitatii
pamantului romanesc. Muntii Carpati sunt munti tineri si de inaltime
mijlocie. Ei alcatuiesc o parte din lantul muntos carpatic, care incepe la
Dunare, din bazinul Vienei si se desfasoara neintrerupt, sub forma unui
arc, pe teritoriul Cehiei, Slovaciei, Poloniei, Romaniei si al Iugoslaviei,
terminandu-se dincolo de Dunare, in valea Timokului. Lungimea totala a
intregului lant este de 1600 Km. La randul lor, Carpatii fac parte dintr-un
sir mai lung, lantul alpino-carpato-himalaian, care strabate Europa si
Asia, de la Oceanul Atlantic si pana la Oceanul Pacific. Carpatii se
gasesc, prin urmare, in continuarea Alpilor si se prelungesc, la randul
lor, cu Muntii Stara Planina (Balcani). Pe teritoriul tarii noastre se afla
mai mult de jumatate din lungimea totala a Carpatilor.
Orogeneza
Dupa structura si timpul cand au aparut, Carpatii sunt o veriga a
sistemului muntos alpino - carpato - himalayan. In erele mezozoic si
neozoic in timpul unor repetate transgresiuni si regresiuni marine,
geosinclinalul carpatic s-a umplut cu depozite sedimentare (argile,
calcare, etc.). Depozitele din geosinclinalul carpatic au fost cutate si
scoase de sub ape in timpul miscarilor alpine, incepand din cretacic si
continuand pana in neogen si care s-au concretizat prin mai multe
orogeneze: austrica in mezocretacic; laramica in cretacicul superior si
stirica in miocen. Ultimile miscari alpine au fost cele valahice in pliocen
- cuaternar. Pe langa miscarile de inaltare, s-au produs si importante
prabusiri tectonice. Astfel in cretacicul superior s-a format depresiunea
Hateg si tot atunci si la inceputul paleogenului Depresiunea Transilvaniei.
In a doua jumatate a perioadei neogene, pe marginea vestica a Carpatilor
Orientali s-au produs eruptii vulcanice care au generat un important lant
vulcanic. Acelasi fenomen s-a produs atunci si in Apuseni, dar s-au format
vulcani izolati. La sfarsitul neozoicului si inceputul cuaternarului s-au
retras apele din depresiunile intramontane. Miscarile tectonice de la
inceputul cuaternarului au inaltat anumite sectoare ale Carpatilor
(indeosebi cel meridional) cu cca. 1000 m. In prima parte a cuaternarului
(pleistocen) crestele cele mai inalte ale Carpatilor au fost acoperite cu
ghetari, care au sculptat circuri, vai glaciare si creste. O data cu
incalzirea climei, acum cca. 10000 de ani, in perioada postglaciara
(holocen) ghetarii s-au topit, apele curgatoare au modelat vaile, terasele
si luncile, definitivand actuala infatisare a Carpatilor.
Relief
Temperatura medie anuala scade usor in tara noastra de le sud (10 - 11oC)
spre nord (8,5oC), dupa cum scade si in altitudine (6oC la 1000 m
altitudine, 0oC la peste 2200 m). Maximele si minimele absolute de
temperatura in tara noastra au fost: -38,5oC la Bod (judetul Brasov),
inregistrata la 5 ianuarie 1942 |