|
1) C?rbunele este o roca foarte neobisnuita,din doua motive. In primul rând ,este formata din materii organice ?esuturi odinioar? vii, si in al doilea rând spre deosebire de alte roci, arde si degaja c?ldura.
C?rbunele a reprezentat primul combustibil utilizat in timpul revolu?iei industriale si a jucat un rol foarte însemnat in dezvoltarea marilor tari industrializate.Carbunele con?ine carbon, care-i si confer? acea culoare neagra,caracteristica,si gaze inflamabile cum ar fi hidrogen, azot si oxigen.
Cea mai mare parte a c?rbunelui s-a format in urma cu aproximativ 360-286 de milioane de ani, intr-o perioada numita de geologi era carbonifera tocmai din cauza cantitatilor imense de c?rbune care s-au format atunci. Acesta a luat na?tere din p?durile tropicale preistorice, ce cre?teau pe p?mânturile mlastinoase. Padurile se compuneau din arbori foarte diferi?i de cei care tr?iesc in zilele noastre. Cea mai mare parte a lor erau arbori-feriga giganti.Existau,de asemenea, si arbori de coada calului gigan?i, dar si multe alte plante mai mici. Dup? moarte, ferigile uria?e celelalte plante c?deau in apele mlastinoase. Aceste ape erau foarte s?race in oxigenul care favorizeaz? ac?iunea bacteriei ce produce putrefac?ia, astfel încât arborii-feriga au putrezit foarte încet si s-au transformat in turba, primul stadiu de formare al c?rbunelui. In timpul formarii turbei apare o degajare de gaz de mla?tina numit gaz metan. Pentru a se transforma in c?rbune , turba trebuie sa fie presata. Un strat de turba cu o grosime de 10 si 15 metri va forma un strat de c?rbune de doar un metru grosime. Primul stadiu al comprim?rii a avut loc in mla?tinile primitive, o data cu depunerea unor straturi succesive de vegeta?ie intrata in putrefac?ie, comprimând straturile inferioare sub greutatea lor. In perioada carbonifera scoar?a Pamatului a suferit o serie de transformari. In timpul uneia dintre aceste perioade, turba a fost acoperita cu nisip si mal. Straturile de pamant si turba au fost îngropate sub mari pentru ca mai apoi sa revin? din nou la suprafata.. In timp se formau noi mla?tini
si noi straturi de turba. Acest proces numit sedimentare ciclica s-a produs de mai multe ori.
In regiunile carbonifere exista un num?r de z?c?minte situate unul deasupra celuilalt, cuprinsa intre straturi de roca sedimentara. Unele straturi de c?rbune au o grosime de doar cativa milimetri, altele au grosimi de cativa metri.
Exista trei categorii de c?rbune .Tipurile acestora depind de gradul in care c?rbunele s-a modificat in timp. Lignitul numit si c?rbune brun dup? culoarea lui, este cel mai pu?in modificat si are cel mai mic con?inut de carbon de aproximativ 30%. In timpul arderii acesta degaja mult fum si relativ putina c?ldura.
Huila este cea mai r?spândita si degaja cea mai multa caldura.Acest c?rbune are de obicei straturi alternante întunecoase si lucioase. Benzile lucioase erau la baza material lemnos, iar straturile întunecoase s-au format din ramasitele plantelor mai mici. Huila con?ine si un alt compus, mai pu?in dur, asem?n?tor cu mangalul :acesta face c?rbunele sa murd?reasc? in timpul manipul?rii.
C?rbunele superior este antracitul. Se compune din 98% carbon si este foarte greu de extras , dar este curat la manipulare. Arde cu o flac?ra foarte mare si fierbinte, degaja pu?in fum, insa este foarte greu de aprins.
C?rbunele este utilizat cel mai des ca si combustibil. Pana nu de mult, o cantitate mare de c?rbune era arsa pentru înc?lzirea locuintelor. In zilele noastre este ars pentru a genera electricitate sau in procese industriale. Înainte de exploatarea pe scara larga a gazelor naturale, unele tari isi produceau întreaga cantitate de gaze din c?rbune.
Tarile fara resurse de gaze naturale, recurg inca la acest procedeu. Producerea gazelor din c?rbune este asociata cu producerea cocsului, un combustibil esen?ial in producerea si topire metalelor. Producerea cocsului c?rbunele este ars in cuptoare etan?e. C?rbunele nu arde din cauza oxigenului, dar odat? cu c?ldura se degaja amoniac, gudroane, gaze
si uleiuri u?or volatile l?sând in urma un reziduu dur. Acesta este cocsul. Carbunele este si materia prima pentru procesele chimice. Amoniacul, gudroanele si uleiurile u?or volatile rezultate din cocsificare sunt utilizate pentru realizarea altor produse cum ar fi: vopsele pentru tesaturi, antiseptice, medicamente, parfumuri, fertilizatori, pesticide, insecticide, sau chiar lac de unghii. Din c?rbune se poate produce chiar si zaharina.
C?rbunele este zacamantul cel mai bogat de combustibil fosil. Rezervele mondiale cunoscute sunt estimate a fi suficiente pentru 200 de ani, la o rata de consum cu cea actuala, si mul?i exper?i sunt de p?rere ca exista cam de 15 ori mai mult c?rbune r?mas nedescoperit. Trei tari de?in doua treimi din rezervele mondiale descoperite. SUA are 30%, Rusia si statele aliate cam 25%, iar China 10%.Restul rezervelor de c?rbune sunt situate in Australia, Canada, India , Germania, Polinia, Africa de Sud si Marea Britanie. In America de Sud doar patru tari Argentina, Brazilia, Chile si Columbia de?in z?c?minte bogate de c?rbune. Cea mai mare parte a c?rbunelui este îngropat adânc sub p?durile tropicale unde este greu de exploatat. Dintre cele 52 de tari africane, doar opt exploateaz?:
Africa de Sud si Zimbabwe, cu cele mai mari z?c?minte, Algeria, Maroc, Mozambic, Nigeria, Tanzania si Zair.
Uneori pe pantele dealurilor si pe malul râurilor apar aflorimente de carbune.Poate ca astfel a fost descoperit de chinezi cu 3000 de ani in urma.O data descoperit, zacamantul a fost exploatat in adâncime. Ast?zi, prospec?iunea c?rbunelui reprezint? una din activitatile de baza ale geologilor. Ei cunosc din experien?a, genul de teren sub care s-ar putea ascunde c?rbune, mai ales in zonele cu roci din perioada carbonifera
|