|
Anzii Cordilieri
Anzii Cordilieri, reprezinta continuarea in Chile a masivului Cordiliera de
Est, care domina Peru. Acesta este un zid stancos imens, impresionant prin
inaltimile sale, depasite doar de muntii Himalaya, si vulcanic pe toata
intinderea.
Aici, totul este rece si aspru. Inaltimile si peisajul amintesc de
Tibet. In aglomeratia de munti, in cea mai mare parte fara vegetatie,
dominant este albul rocilor calcaroase sau vanatul granitului. Unicul
mijloc de transport este asinul. Ramai uimit in fata preciziei cu care
copitele acestui animal strabat potecile insurubate parca in stanca, late
in unele locuri de numai 40 cm. Caile de acces sunt taiate pe pripoare
pravalite, pierdute prin munti monumentali, stanci cenusii-albastre si rape
galbene. Urcusul este deosebit de greu si dureaza multe zile. Dupa fiecare
duzina de pasi se opreste animalul, se opreste si omul. Cu fiecare suta de
metri respiratia devine mai greoaie, incepe cu o stare de somnolenta, iar
capul il simti ca intre falcile unei menghine care se strange mereu. Pe
deasupra, trebuie sa treci si proba focului. De sus, soarele arde cu
flacarile unui cuptor, iar de jos, prin mugetul vantului, se aude chemarea
abisurilor.
Sus, totul este pustiu si sterp. Nici iarba si nici macar cactusii
plini de tepi ai stepelor sud-americane. De jur imprejur, numai piatra,
haul fara fund al vailor si piscurile retezate care evoca un cataclism ale
carui victime au ramas pietrificate.
Cu toata atmosfera sumbra, mozaicul de culori iti incanta ochiul.
Muntii iti apar verzui, negri, galbui, uneori cu pete mai albe, care nu pot
fi altceva decat lacuri, zapada sau sare. Razele soarelui sunt orbitoare,
ca un foc de artificii care fulgera printre stancile slefuite de vant.
Deasupra, cerul, de un albastru pur, este brazdat din cand in cand de
zborul unor rate salbatice, singura prezenta a vietii.
Mai sus incepe podisul andin, cu forme de vegetatie salbatica,
compusa din arbusti inalti de numai 1m. Cu frunze ovale de un verde inchis,
arborele quinua, care creste la cea mai mare altitudine din lume, se tine
teapan in fata vitregiei climei. Si mai sus, aproape de "cer", isi face
prezenta o alta curiozitate - yareta -, un arbore de forma unei ciuperci de
culoare verde, care se inalta in fiecare an cu 1 cm. Unii dintre acesti
arbori, mai rasariti decat cei din jur, au in spate cateva secole.
Aici, in spatele Anzilor - maturati permanent de vanturile alizee - s-a
statornicit un popr viteaza, care a respins cu succes zeci si sute de ani
asediul trupelor spaniole, traind liber intr-un continent cutreierat si
ocupat de conchistadorii spanioli. Sunt indienii aymara care traiesc in
stravechii munti de turmalina, in pustiurile lipsite de vegetatie si cu o
clima foarte aspra.
Parasind zona deloc ospitaliera a muntilor din nord si inaintand de-a
lun |