|
În 1670, cand Jean Picard introducea valoarea modern? a lungimii unui meridian terestru, s-a facut propunerea ca sistemul de m?surare s? se bazeze pe meridian. Sugestia i-a atras pe cei cu înclina?ii ?tiin?ifice revolu?ionare, ei fiind aceia care au stabilit ca unitatea de lungime s? fie egal? cu a zecea milioan? parte din lungimea meridianului de la pol la ecuator. ?i tot ei au denumit aceast? unitate metru. De asemenea, pornind de la volumul ocupat de o anumit? cantitate de ap? pur? la o temperatur? dat?, au stabilit unitatea de baz? pentru mas? – gramul.
Sistemul metric este un sistem zecimal, în care multipli ?i submultipli metrului sunt de 10 ori mai mari/ sau mai mici decat unitatea de baz?. Acest sistem de m?suri include ca multipli (unita?i cresc?toare) denumiri prefixe din limba greac? ?i ca submultipli denumiri cu prefixe din limba latin?. Simbolurile prefixelor se tip?resc cu litere latine (drepte), f?r? spa?ii între simbolul prefixului ?i simbolul unit??ii.
Unita?ile metrice se afl? în rela?ie unele cu altele, multiplii ?i submultiplii metrului ob?inandu-se prin ridicarea acestuia la diferite puteri ale lui 10. Acelea?i prefixe – mili – (10-3), centi – (10-2), deci – (10-1), deca – (101), hecto – (102), si kilo – (103) – sînt comune întregului sistem de m?surare. Un milimetru este a o mia parte dintr-un metru, în timp ce un miligram este a o mia parte dintr-un gram. Litrul, unitatea de baz? a capacita?ii, a fost ini?ial definit ca fiind egal cu 103 centimetri cubi. Un kilolitru este a?adar egal cu 103 litri ?i un kilometru este egal cu 103 metri. Mai tarziu acest sistem a fost extins, ad?ugandu-i-se prefixe pentru
|