|
Renasterea doctrinei atomiste
Critica sistematica a doctrinei lui Aristotel a deschis drum liber
doctrinei lui Democrit. Cel care a readus in atentia lumii stiintifice
ipoteza atomista, dezvoltand o noua filozofie corpusculara a fost preotul
provensal Pierre Gassendi, unul din cei mai mari astronomi, matematicieni
si filozofi ai epocii sale.
Contemporan cu Descartes, el a studiat la Universitatea din Aix-en-
Provence, unde apoi a ocupat catedra de filozofie, pe care insa a trebuit
sa o paraseasca din cauza persecutiei iezuitilor. De asemenea, in 1624,
publica lucrarea "Exercitii paradoxale impotriva lui Aristotel" in care
face o critica nimicitoare teoriilor scolastice.
Gassendi se considera discipol al lui Giordano Eruno, iar in lucrarile
sale de astronomie ia pozitie pentru apararea teoriilor lui Copernic si
Galilei.
In polemica sa cu Descartes, indeosebi in ceea ce priveste cosmologia,
Gassendi ii opune cosmogonia lui Epicur care considera universal compus din
particule materiale si vid. El considera atomostica epicuriana, admitand ca
atomii sunt particule massive, posedand inertie, care se misca in vidul, a
carui existenta era dovedita experimental de elevii lui Galilei. Miscarea
este considerate ca o insusire indestructibila a atomilor. Definitia despre
atomi data de Gassendi va fi preluata intocmai de Newton in Optica sa.
Conceptia despre atomi si vid a lui Gassendi se opune conceptiei
carteziene despre spatiul plin si vartejuri.Gassendi este autorul ipotezei
cinetice care admite ca schimbarea miscarii atomilor are loc prin ciocnirea
elastica. De asemenea, Gassendi elaboreaza o teorie corpusculara a luminii.
Fiind numit in 1645 la catedra de matematica de la College de France
din Paris, universitate libera findata de regii Frantei pentru a opune
Sorbonei, aflata sub influenta scolasticii medievale, Gassendi expune opera
lui Galilei, publicitand cartea Despre acceleratia corpurilor grele.
Continuatorul operei lui Gassendi de reconsiderare a atomisticii
epicuriene a fost chimistul si fizicianul irlandez Robert Boyle, figura
centrala si fondator al societatii regale. Adept al noii filozofii
experimentale, Boyle ramane in istoria fizicii pentru lucrarile sale
epocale asupra vidului si legile gazelor, pe care le-a descoperit rationand
pe baza ipotezei atomice. Aceste experiente sunt impreuna cu asistentul sau
Robert Hooke, care este considerat cel mai mare fizician experimentator
englez inainte de Faraday si a fost unul din animatorii Societatii regale
nou infiintate.
Bibliografie:
Valeriu Novacu:
"Istoria Fizicii"
|