|
NIELS BOHR
Niels Bohr a fost in egala masura un om extraordinar si un om de stiinta
extraordinar. Si este greu de imaginat cum ar arata stiinta de astazi, mai
ales fizica, daca el nu ar fi existat. Probabil ca ar fi fost intrucatva
diferita... Contributiile sale la intelegerea lumii la toate cele trei
niveluri, macroscopic, microscopic si submicroscopic, adica cel al lumii
subatomice, au fost decisive. Desi el ramane in primul rand cunoscut
pentru...
Modelul atomic
Lucrand in laboratorul lui Ruhterford si impreuna cu acesta, Bohr a ajuns
sa ia foarte in serios modelul atomic al lui Rutherford - mai in serios
chiar decat autorul sau! De ce? Pentru ca el vedea in acest model nu doar
un bun si oportun instrument de cercetare pentru o serie de fenomene si
experimente din domeniul radioactivitatii, ci ca fiind legat de ceea ce se
intampla in profunzimile materiei, ale carei porti incepeau sa fie deschise
in special prin cercetarile lui Planck si ale lui Rutherford. Bohr gandea,
discuta, dar nu publica. Rutherford, pe de alta parte, nu parea pregatit sa
elaboreze concluzii prea detaliate pornind de la modelul sau, convins ca
mai avea nevoie de foarte mult material, de foarte multe experimente,
pentru a se simti in siguranta si a putea prelungi afirmatiile pe care le
facuse pana atunci. Bohr facuse insa pasul decisiv: realizase ca
stabilitatea atomilor - evidenta si necesitand prima a fi luata in
consideratie - nu putea fi explicata prin mijloace clasice si pe baza
modelului lui Rutherford. Motivul este astazi cunoscut de oricine: rotindu-
se in jurul nucleului, electronii pierd energie la fiecare rotatie si in
final... se prabusesc pe nucleu! Atomul ar fi instabil!
Si atunci Bohr se gandeste la straniile idei ale lui Planck privind
existenta cuantelor de energie. Oricat de artificiala probabil ca a parut
la inceput, oricat de indrazneata, solutia este cea pe care o propune el:
electronii nu se pot misca "oricum", ci doar pe anumite orbite,
corespunzand unei anumite energii; iar daca "vor" sa-si schimbe orbita,
sigur ca se poate face, dar cu conditia sa emita diferenta de energie, cand
saltul are loc pe o orbita inferioara, sau sa "ceara" si sa primeasca un
surplus de energie, cand saltul se efectueaza pe o orbita superioara!
Atomul este acum stabil. Iar mecanica cuantica elaborata de Planck cu nici
20 de ani mai devreme isi face intrarea triumfala in fizica atomica!
Farmecul mecanicii cuantice: corespondenta si complementaritate
In vremea aceea patriarhul indiscutabil al fizicii teoretice in Germania
(si unul dintre cei mai importanti din lume) era Arnold Sommerfeld. Bohr
astepta cu infrigurare reactiile fizicienilor la modelul sau. Prima a venit
chiar de la Sommerfeld, in ciuda faptului ca, asa cum ii spunea intr-o
scrisoare, era "relativ sceptic in privinta modelelor atomice in general".
Ceea ce nu l-a oprit sa-i spuna unui alt mare fizician, francezul Leon
Brillouin, ca in ultimul numar al faimoasei Philosophical Magazine fusese
publicat "un import |