|
Am studiat pīn? acum propagarea, reflexia, refrac?ia, difrac?ia, polarizarea, īmpr??tierea ?i interferen?a luminii. Ne vom ocupa īn continuare de producerea luminii ?i de modul īn care aceste studii au condus īn 1900 la na?terea fizicii cuantice moderne.
Cele mai uzuale surse de lumin? sīnt corpurile solide īnc?lzite ?i desc?rc?rile electrice prin gaze. Exemple tipice de astfel de surse sīnt : filamentul de tungsten al l?mpii cu incandescen?? ?i lampa cu neon. Analizīnd cu ajutorul unui spectrometru lumina emis? de la o surs? putem afla intensitatea radiat? la diverse lungimi de und?. īn figura gura 47-1 se poate vedea rezultatul unei astfel de m?sur?tori, tipic pentru solide īnc?lzite, īn care s-a īnc?lzit la 2 000 K o panglic? de tungsten.
In ordonat? (figura 47-1) a fost pus? densitatea spectral? a emitan?ei energetice, M? , (sau pe scurt emitan?a spectral?) definit? astfel ca fluxul energetic emis de unitatea de aria a radiatorului, īn intervalul de lungimi de und? ?i ?, ?+d? s? fie M? d?. Unitatea S.I. pentru emitan?a spectral? este watt pe metru p?trat pe metru (W/m2 m), respectiv īn unit??i mai convenabile W/m2 µm (1 W/cm2 µm = 106 W/m2 m) sau W/cm2 µm (1 W/cm2 µm = 1010 W/m2 m). La m?surarea lui M? se ia īn considera?ie toat? radia?ia emis? īn 2? steradiani, de radiator. |
Uneori dorim s? discut?m despre energia radiat? īn tot domeniul de lungimi de und?. In acest caz vom vorbi de emitan?a energetic?, Me definit? ca flux de energie emis uniform de pe o suprafa?? cu aria unitate, unitate de m?sur? corespunz?toare fiind W/m2.
|