|
Watt(W) este unitatea de m?sur? pentru putere. A fost denumit? astfel în cinstea mecanicului ?i inventatorului englez James Watt.
Defini?ie: 1 watt este puterea care corespunde schimbului de energie de 1 joule pe secund?( 1W=1J/s ). Deseori este utilizat multiplul s?u kilowatt ( 1KW=1000W).
James Watt s-a n?scut la 19 ianuarie 1736, în ora?ul sco?ian Greenock, în familia unui tâmplar. În ?coal? l-au interesat fizica ?i matematica, la celelalte obiecte neavând rezultate prea str?lucite. Ar fi dorit s? studieze la Universitate, dar familia nu-?i putea permite acest lucru. Dup? mai multe ezit?ri, s-a hot?rât s? înve?e mecanica fin?, meserie care-?inând seama de starea precar? a s?n?t??ii sale-nu l-ar fi extenuat. În anul 1754 a început s? înve?e la Glasgow optica ?i mecanica. Dup? un an de înv???tur? a plecat la un fabricant de instrumente matematice, Morgan, la Londra, unde a înv??at foarte multe lucruri interesante ?i s-a eviden?iat prin precizia ?i îndemânarea cu care îndeplinea toate sarcinile ce-i reveneau. În anul 1757 a ob?inut un loc la Universitatea din Glasgow ca mecanic. A g?sit aici un cabinet de fizic? bine înzestrat, condi?ii pentru continuarea studiului ?i efectuarea experien?elor. Ideea ma?inii cu aburi a început s?-l preocupe pe Watt dup? primii doi ani petrecu?i la Universitate, la început f?r? rezultate. Când i s-a încredin?at îns? spre reparare modelul de ma?in? cu aburi al lui Newcomen, nu numai c? l-a reparat, dar s-a ?i str?duit s?-l îmbun?t??easc?. A observat c? aburul din cazanul ma?inii ajungea numai pentru câteva mi?c?ri ale pistonului, dup? care ma?ina trebuia s? a?tepte pân? se forma din nou abur în cazan. S-a concentrat asupra acestei chestiuni timp de câteva s?pt?mâni ?i la începutul anului 1765 a g?sit rezolvarea problemei: aburul trebuie format nu direct în cilindru, ci separat, în alt vas legat de cilindrul de abur. În felul acesta Watt a inventat condensatorul ?i imediat dup? aceea, închizând cilindrul la ambele capete cu supape, ma?ina cu abur cu dublu efect. E drept, Watt nu b?nuia ce greut??i uria?e va trebui s? înving? pân? se vor realiza ideile sale. În aceast? perioad? era foarte greu de g?sit un mecanic care s? poat? executa exact, dup? desen, un aparat relativ complicat ?i nici ma?inile prelucr?toare nu erau destul de precise. Construirea primelor modele ale ma?inii cu abur a lui Watt s-a soldat cu un e?ec. Watt a r?mas f?r? bani ?i în aceast? situa?ie a acceptat ajutorul financiar al medicului ?i industria?ului Dr. Roebuck, care a cerut brevetul lucr?rii ?i dou? treimi din câ?tig. În anul 1769 lui Watt i s-a acordat, în fine, brevetul pentru “noul mod de diminuare a consumului de abur ?i combustibil în ma?inile cu foc” dar aparatul construit dup? brevet n-a dat rezultate. De vin? era nu numai imperfec?iunea garniturilor din leg?turile dintre diferitele p?r?i componente ale ma?inii, ci ?i calitatea materialului folosit. Watt se desp?r?i de asociatul s?u, care ced? partea fabricantului Boulton. În persoana acestuia Watt g?si sprijin pentru experien?ele sale ?i pentru inven?ii, devenind curând asociatul lui în noua fabric? de ma?ini cu abur “Boulton ?i Watt”. Watt muncea neobosit s?-?i perfec?ioneze inven?ia, care îi provocase atâtea dezam?giri. În anul 1775 a reu?it s? construiasc? partea cea mai important? – cilindrul cu aburi, care realmente func?iona astfel încât fabrica putu s? produc? prima ma?in? cu aburi ?i, dup? un an, înc? dou?. Ma?inile func?ionau bine ?i au f?cut senza?ie. Fabrica se preg?tea pentru produc?ia de serie. Dar, succesul nu a influen?at via?a omului modest care era Watt. El se ocupa în continuare de inven?iile sale. În anul 1780 a inventat presa de copiat, doi ani mai târziu a ad?ugat la ma?ina cu aburi un volant, ?i al?i doi mai târziu un regulator centrifugal. În 1785 colaboratorul lui, Murdock, a construit un distribuitor pentru aburul din cilindru, ?i, cu aceasta, evolu?ia primei ma?ini cu aburi care putea fi utilizat? se încheia. În timpul rodnicei sale vie?i, James Watt a mai f?cut numeroase alte descoperiri ?i a impulsionat mi?carea pentru introducerea unui nou sistem unitar de m?suri ?i greut??i. Pentru meritele sale, spre sfâr?itul vie?ii a primit multe onoruri. Cele mai importante sunt reprezentate de faptul c? a fost ales membru al Academiei franceze de ?tiin?e, al Societ??ii regale din Londra, doctor honoris causa al Universit??ii din Glasgow ?i altele. Watt a fost c?s?torit de dou? ori. Din prima c?s?torie a avut 5 copii, din a doua 2, care au murit la o vârst? fraged?. Cu pu?in timp înainte de a muri, i s-a conferit titlul de nobil. Watt îns? a refuzat. A r?mas credincios originii sale modeste ?i muncii creatoare pe care o iubea mai presus de orice. A murit la 19 august 1819, la Heathfield.
|