|
Multe râuri au un flux de ap? destul de eficient ?i continuu pentru a ac?iona turbine ?i a genera electricitate. Vântul, valurile, ?i mareele con?in ?i ele energie, dar valorificarea ei este mai greoaie.
Morile de vânt se foloseau în secolul al VI lea în Persia ( actualul Iran). Spre deosebire de tipul care mai târziu a devenit r?spândit în vest, aceste mori de vânt aveau un ax vertical cu vele care se roteau pe suporturi orizontale. Pietrele de moara de la cap?tul inferior al axului m?cinau cerealele pentru a ob?ine f?ina. Prima men?ionare a unei mori de vânt în Europa se refer? la cea din Bury St Edmunds din Suffolk, Anglia.
Primele mori de vânt din Europa erau de tipul moar? stâlp. Velele se roteau pe un plan aproape vertical, iar corpul morii de vânt era montat pe un stâlp central. O pârghie lung?, numit? manet? de întoarcere, se prelungea în spate. Când direc?ia vântului se schimba, morarul ap?sa pe maneta de întoarcere pentru a roti din nou moara cu fa?a spre vânt.
Cu timpul, morarii ingenio?i au g?sit c?i de a folosi moara ?i în alte scopuri, precum ridicarea sacilor de cereale. Olandezii au început s? foloseasc? morile de vânt pentru a drena apa de pe câmp. Un sistem consta dintr-o moar? de vânt ce ac?iona un mecanism asem?n?tor cu o roat? de ap?, care scotea apa. Principalul dezavantaj al morilor de vânt este c?, spre deosebire de ro?ile de ap?, ele nu pot fi folosite dac? este necesar? energia continu?; daca vântul înceteaz?, se opre?te ?i mecanismul.
|