|
Cuvântul ,,cunoa?tere” este utilizat pentru a desemna atât o activitate prin care iau na?tere cuno?tin?ele, cât ?i rezultatele acestei activit??i. În primul sens sunt considerate capacit??ile de cunoa?tere ale min?ii ?i func?ionarea lor, iar în al doilea sens, sunt avute în vedere cuno?tin?ele gata constituite, no?iuni, judec??i, teorii. Filosofii s-au interesat atât de facult??ile ?i demersurile ce intervin în producerea cuno?tin?elor, cât ?i de analiza rezultatelor finale ale acestor demersuri.
Problema genezei ?i surselor cunoa?terii, în m?sura în care este cercetat din punctul de vedere al unui interes filosofic a fost caracterizat? în diferite feluri.
Mari filosofi ai trecutului au crezut c? valoarea de cunoa?tere sau buna întemeiere a cuno?tin?elor poate fi stabilit? cu referire la sursele lor ?i la c?ile pe care au fost ob?inute, pornind de la aceste surse. Cuno?tin?ele noastre sunt autentice dac? ?i numai dac? sunt produsul unei surse acreditate. Mul?i filosofi din antichitate au caracterizat cuno?tin?ele în func?ie de sursele din care provin acestea: sim?urile sau intelectul. Prima cunoa?tere, conoa?terea prin sim?uri, este numit? de Democrit obscur?, iar cea de-a doua, cunoa?terea prin intelect, autentic?. Motivul opozi?iei sim?uri – intelect, aparen?? – cunoa?tere a esen?ei apare în filosofia lui Platon. ?tiin?a se atinge printr-o progresiune de la cunoa?terea prin sim?uri a lumii sensibile, la cunoa?terea prin intelect a adev?ratei realit??i, a lumii esen?elor ?i formelor pure, eterne.
Autorii ce ilustreaz? filosofia ra?ionalist? ?i empirist? a cunoa?terii din sec. XVII – XVIII au socotit c? problema originii cunoa?terii drept problem? central? a filosofiei cunoa?terii ?i au considerat c? numai prin dezlegarea ei vor putea evalua limitele cunoa?terii ?i valoarea comparativ? a diferitelor cuno?tin?e. O idee este o cunoa?tere autentic? numai dac? se poate ar?ta c? provine dintr-o surs? de încredere.
Gânditorii ra?ionali?ti ?i empiri?ti moderni folosesc cuvântul ,,ra?ionalism” pentru a desemna punctul de vedere c? ra?iunea sau intelectul constituie sursa cunoa?terii autentice.
|