|
Cartea discutat? aici e una dintre cele mai celebre lucr?ri de filosofie moral?. Cei
ce se a?teapt? de la o carte de filosofie moral? s? le ofere sfaturi practice cu privire la
ceea ce trebuie s? fac? īn via??, vor fi cu siguran?? dezam?gi?i de Īntemeierea metafizicii
moravurilor a lui Kant. De altfel, nici una dintre marile lucr?ri de filosofie moral? nu
ofer? sfaturi utile sau coduri de norme, cu alte cuvinte nu moralizeaz?, ci īncearc? s?
analizeze, s? īn?eleag? ?i s? explice fenomenul moral ele filosofeaz? cu privire la
moralitate. Aceast? raportare interogativ? cu privire la fenomenul moral nu e, īns?,
complet lipsit? de relevan?? pentru interpretarea ?i evaluarea faptelor noastre cotidiene ori
a codurilor noastre morale, pentru decizia moral? īn situa?ii limit?. Īn fond, deliberarea
?i decizia morale sīnt condi?ionate īntotdeauna de prezen?a a dou? componente, pentru a
fi mature: o component? factual? cīt mai am?nun?it? ?i mai adecvat? cazului, respectiv o
component? teoretic? pe cīt se poate mai rafinat?. A judeca faptele, persoanele, institu?iile
ori codurile de conduit? numai func?ie de intui?iile noastre curente despre ce e moral ?i ce
nu īnseamn? a ne condamna la superficialitate ?i la improviza?ie semidoct?. Cunoa?terea
complexit??ilor ?i rafinamentelor argumentative ale marilor teorii etice e singurul remediu
īn fa?a acestei obi?nuite dcc?deri. Din acest punct de vedere, teoria lui Kant e util? īn cel
mai direct sens al cuvīntului.
Despre Kant se spune c? ī?i avertiza studen?ii c? īi va īnv??a nu filosofie, ci cum
s? filosofeze. Scopul comentarului meu e similar: el nu e acela de informa cititorii cu
privire la filosofia moral? a lui Kant, ci de a le sugera o cale de a īnv??a cum s? īncerce s?
īn?eleag? singuri filosofia moral? a lui Kant. Pentru aceasta, cei interesa?i trebuie s?
citeasc? atent ?i s? studieze aprofundat aceast? oper?: s? caute principalele teze, adesea
mascate de text sau prezentate necorespunz?tor īn versiunea lor ini?ial?, s? eviden?ieze
marile articula?ii argumentative ale lucr?rii, s? aprofundeze, clarifice, eventual s?
?lefuiasc? ei īn?i?i no?iunile de baz?, s? identifice liniile de for?? ?i originalitatea lucr?rii.
Totul trebuie f?cut cu minu?ie, paragraf cu paragraf, uneori rīnd cu rīnd, ca ?i cum autorul
c?r?ii ne-ar deveni interlocutor peste veacuri. Comentariul ca gen filosofic (ca ?i
traducerea īntreprins? profesionsit ?i l?murit? prin note) serve?te tocmai acestui obiectiv.
Ce īnseamn? o traducere filosofic? īntreprins? īn mod profesionist? E o traducere
care, din punctul meu de vedere, satisface urm?toarele criterii generale:
1) Prioritatea sensului īn raport cu scriitura. Prima condi?ie a unei bune traduceri
filosofice īn particular a unei traduceri din Kant1 este o cīt mai profund? ?i detaliat?
īn?elegere a textului. Exist? printre editori opinia eronat? c? pentru a traduce o lucrare de
filosofie e suficient? cunoa?terea limbii din care se face traducerea, eventual o cultur?
filosofic? general? (fie ea ?i la nivelul unui licen?iat īn filosofie). Lucrurile nu stau a?a iar
rezultatul acestei politici e o mul?ime de traduceri aflate īn rafturile libr?riilor dar care
sīnt, stricto sensu, inutilizabile. Marea condi?ie sine qua non pentru o bun? traducere a
unui text filosofic e o atent? ?i profesional? familiarizare cu opera autorului tradus ?i mai
ales cu opera tradus?. Acesta e un proces dificil ?i īndelungat ce presupune nu numai o
1 S- |