|
Pentru a ajunge s? ne cunoa?tem pe noi în?ine pornim doar de la câteva adev?ruri. Cele 5 sim?uri pe care le posed?m, care alc?tuiesc a?a numita domnie a materiei se apropie de sfâr?it deoarece cu trecerea timpului acea sete pentru a cunoa?te tot mai mult se va distruge dac? nu ne identific?m cu esen?ialul din noi ?i dac? nu exist? echilibru. Pentru aceasta trebuie s? re?inem ?i s? reflect?m asupra sim?ului posesiunii, asupra esteticului ?i asupra sim?ului de a converti materia în folosul s?u, dar f?r? riscul de a deveni sclavul ei. Omul se gânde?te la trecut, planific? viitorul, crede în Dumnezeu ?i în?elege incon?tientul. Dar mult mai important lucru este c? omul este ra?ional, dar neglijeaz? sau ignor? puterile divine existente în stare latent? în el.
Genialii descoperitori ai Geometriei ne-euclidiene erau convin?i c? noua concep?ie introdus?, reprezint? un punct crucial nu doar în matematic?, ci în întreaga istorie a gândirii umane.
Interesul lui J. Bolyai s-a extins asupra a tot ce se refer? la omenire. Astfel îl descoperim ca un mare gânditor preocupat de problemele integr?rii echilibrate în via??. Cu cât? în?elepciune spune: “nu din r?utate, ci din ignoran?? nu mi-au recunoscut rezultatele mele.”
Ca ?i Bolyai, nici Lobacewski n-a fost în?eles în timpul vie?ii, iar valoarea operei sale, n-a fost recunoscut?.
Contribu?ia cercet?rilor trebuie s-o apreciem, cu atât mai mult ast?zi cu cât ea s-a realizat în condi?iile în care, înc? nu era introdus punctul de vedere formalizat în matematic?.
Dincolo de contribu?ia lor în matematic?, descoperirea noii geometrii reprezint? o deschidere spre medita?ie asupra condi?iei umane.
Acceptând c? suntem crea?i dup? chipul ?i asem?narea lui Dumnezeu, conform cu cele sus?inute de marii lumina?i, putem în?elege c? avem o sublim? structur? intern?, potrivit c?reia putem s? ne respect?m unii pe al?ii ?i s? avem de asemenea respect fa?? de sine. Toate acestea independente fa?? de na?ionalitate, religie, vârst? sau alte considerate.
|