|
FRANCIS BACON (1561- 1616)
-referat-
Francis Bacon este o veritabila constiinta filosofica cu o cuprindere
aproape universala. Traind in epoca nasterii stiintei moderne, Bacon si-a
asumat sarcina elaborarii unei metode noi, adecvate, care, in opozitie cu
scolaristica sterile, sa favorizeze cercetarea stiintifica, cunoasterea si
dominarea naturii de catre om. Celebrele lui aforisme, cum sunt lucrarile
" Stiinta este putere", " Oamenii nu pot stapani natura decat supunandu-se
legilor ei", " A cunoaste cu adevarat inseamna a cunoaste prin cauze"
exprima spiritual epocii. Etimologia cuvantului "aforism" provine din
grecescul " aphorismos"; acesta inseamna judecata cu caracter moral, care
exprima, intr-o forma concisa, o parere despre viata.
Bacon propunea o filosofie a naturii in deplina concordanta cu
viziunea sa empirista si, metodologic, inductivista. Acest lucru este insa
continuat si de catre Thomas Hobbes. Bacon afirma in celebra sa lucrare
" Noul organon" ca " omul, servitor si interpret al naturii, poate sa
infaptuiasca si sa cunoasca atat cat a observat din ordinea naturii prin
lucrul insusi".
Conditia prealabila a fauririi stiintei si metodei noi o constituie,
pentru Bacon, critica cunostiintelor existente, eliberarea spiritului uman
de sub tirania diverselor erori, prejudecati si iluzii, denumite de el "
idoli". Autorul ii imparte in mai multe feluri, si anume:
a) ai tribului- care tin de natura umana;
b) ai pesterii- determinati de educatia fiecarui om;
c) ai forului- prin care sunt desemnate neconcordantele
limbajului cu viata reala;
d) ai teatrului- generate de autoritatea tiranica a vechilor
sisteme filosofice.
1. Idolii tribului
Idolii tribului isi au izvorul in insasi natura omului, este un rau
inerent speciei umane, o adevarata boala de familie, caci nimic nu e
mai lipsit de temei decat principiul ca simturile omului sunt masura
tuturor lucrurilor. Trebuie sa se spuna, dimpotriva, ca toate
perceptiile, fie ale simturilor, fie ale spiritului, nu sunt decat
relatii intre oameni, iar nu relatii fata de Univers. Intelectul
omenesc, asemanator unei oglinzai false, deviind razele pe care le
emit obiectele si amestecand propria sa natura cu aceea a lucrurilor,
stica, rastalmaceste si desfigureaza toate imaginile pe care le
reflecta.
2. Idolii pesterii
Idolii pesterii sunt aceia ai omului individual. Spiritual fiecarui
om este ca un fel de pestera, care intrerupe lumina naturala datorita
unor cauze diferite ca: natura proprie si particulara a fiecarui
individ, educatia, convorbirile, lecturile, mediul, autoritatea
persoanelor admise si respectate, in fine, diversitatea impresiilor
care produc efecte diferite. Asa ca, nefiind nimic mai inegal, mai
variabil, mai ins |