|
Credin?ele religioase ale Epocii arhaice au continuat s? p?trund?, mai mult ?i mai adânc, în via?a grecilor. „Epoca obscur?” organizase dup? modelul societ??ii umane panteonul de divinit??i homerice, în care admisese ?i intrarea altor zei, str?ini, echilibrase raportul între num?rul divinit??ilor masculine ?i celor feminine, ?i pusese bazele cultului ora?ului-stat, ale polis-ului. încât, se poate spune c? spre sfâr?itul Epocii arhaice religia grecilor va ajunge s? capete contururi definitive.
Este o religie - în linii generale - optimist?. O religie prin care omul caut? s? ob?in? protec?ia zeilor în timpul vie?ii, mai mult decât dup? moarte. O religie care, acceptând în panteonul ei ?i divinit??i str?ine, nu manifest? exclusivismul ?i intoleran?a pe care o vor manifesta iudaismul, cre?tinismul sau islamismul. Religia greac? este superioar? celorlalte religii ?i prin extraordinara bog??ie de mituri pe care le-a creat în jurul zeilor s?i, ?i prin implica?iile filosofice sau prin forma poetic? a acestor mituri; cât ?i prin faptul c? mitologia greac? a fecundat atât crea?ia literar? cât ?i domeniile artei, ?i chiar o mare parte din gândirea filosofic? greac?.
În secolul al VIIlea î.e.n. în lumea greac? se delimiteaz? clar dou? niveluri de gândire religioas?, dou? religii în mod substan?ial diverse (?i, sub anumite aspecte, chiar incompatibile una cu alta) -religia ora?ului-stat oficial?, ?i religia popular?.
Prima, î?i avea constituit panteonul înc? din epoca alc?tuirii poemelor homerice, în care zeii ap?reau ca ni?te nobili diviniza?i, -?i ca atare, era firesc ca s? intereseze în special clasa conduc?toare aristocratic?. Principalii zei erau în num?r de 12 organiza?i într-o familie; tat?l - Zeus, cu so?ia sa Hera (care, dup? Hesiod, îi era sor?), cu fratele s?u Poseidon ?i cu surorile lui Hestia ?i Demeter; urmau cei ?apte fii ai s?i - printre numero?i al?i fii ?i fiice - n?scu?i (cu excep?ia ultimilor doi) adulterin în afara c?minului conjugal: trei fete (Athena, Artemis ?i Afrodita) ?i patru fii - Apollo, Hermes, Ares ?i Hefaistos (cf. P. Grimal). Atributele fiec?ruia erau variate, contradictorii unele, altele comune mai multora; confuzie explicabil? prin contamin?rile sau fuzion?rile cu divinit??i din alte zone geografice, uneori
|