|
Dezvoltarea ?i diversificarea ?tiin?ei actuale face posibil? dezvoltarea filosofiei ?i diversificarea domeniilor filosofiilor stiin?elor speciale. Abord?rile filosofice ale unor ?tiin?e (ex., matematica) nu sunt o noutate (Platon, Aristotel, Kant etc.). Totu?i, īn īncercarea de a stabili noi pun?i de leg?tur? īntre filosofie ?i ?tiin?ele speciale, putem īntāmpina mari rezisten?e din partea unor reprezentan?i ai filosofiei tradi?ionale. Astfel, unele autorit??i filosofice consider? c? exist? o incompatibilitate important? īntre filosofie ?i medicin?. Neurobiologia īmb?trānirii ar fi doar medicin?, uitāndu-se c? este o ?tiin?a experimental?. Totu?i, īn adev?r, chiar ?i marii filosofi ai ?tiin?ei īn general (Carnap, Quine, Pooper, Kun etc.) au avut ca obiect sau ca punct de plecare al medita?iei lor teorii ?i/sau constat?ri ?tiin?ifice concrete. A?a cum exist? o filosofie a matematicii, fizicii, chimiei, biologiei, dreptului, politicii, artei, moralei, logicii etc., tot a?a este posibil? o extindere analoag? a analizei, interpret?rii, intui?iei, ?i evalu?rii filosofice asupra unor noi ramuri ale ?tiin?ei. Rezisten?a amintit? este totu?i numai local?, nelegitim?, ?i reavoitoare, nu interna?ional?, deoarece la nivel interna?ional exist? jurnalul Medicine and Philosophy ?i jurnalul Philosophy of Biology care public? periodic de un timp considerabil. Utilitatea ?i importan?a gāndirii filosofice a unor noi ramuri ale ?tiin?ei const? īn aceea c?, astfel se pot crea noi filosofii ale unor noi ?tiin?e, se pot crea noi filosofii ale obiectelor studiate de acele ?tiin?e, se pot desprinde idei relevante pentru filosofia ?tiin?ei īn general, ?i se pot abstrage sau construi cāteva idei ontologice. Tocmai aceasta este, ceea ce voi īncerca s? fac īn cele ce urmeaz?, cu neurobiologia īmb?trānirii. ?i pentru c?, avem nevoie de un obiect ?i punct de plecare pentru o abordare filosofic?, voi īncepe prezentānd unele dintre ideile cele mai clare ale unor articole, referitoare la o aceea?i ipotez?, publicate īn jurnalul Neurobiology of Aging. Am spus: ?i pentru c?, deoarece studiile de filosofia ?tiin?ei atāt īn general cāt ?i īn special, sunt pāndite ?i de alte neān?elegeri: oamenii de ?tiin?? uneori confund? filosofia unei ?tiin?e cu mitul, poezia, sau cu pseudo?tiin?a, iar filosofii tradi?ionali, la contactul cu o noutate īn filosofia ?tiin?ei, tind s? formeze acuza?ii de scientizare pseudofilosofic?. Deaceea, cei ce īncearc? s? īmbog??easc?, reānoiasc?, ?i eleveze filosofia ini?iind filosofia unor ?tiin?e noi, trebuie s? satisfac? cāt mai echilibrat cerin?ele celor doua tabere.
2.0. Ipoteza rolului mielinei īn explica?ia ?tiin?ific? a īmb?trānirii creierului
atāt factori genetici cāt ?i factori din mediul externi (ex., amyloid ?-peptide, toxicitatea radicalilor liberi, traume cerebrale, anoxia, nivelele de colesterol, etc.) pot contribui la determinarea insuficien?elor cognitive cum sunt cele constatate īn īmb?trānire ?i boala lui
|