|
Sursa original? a dezbaterilor filozofice in jurul problemei libert??ii este sentimentul de libertate care acompaniaz? orice act voluntar .Pu?i în fa?a unor configura?ii diferite de fapte ,a unor situa?ii c? putem decide ce vrem, c? nimic nu este gata f?cut, c? nimic nu este de reînceput la fel, c? reac?iilor noastre le este str?in automatismul lucrurilor lipsite de con?tiin??.
Chiar dac? ,plasat la nivelul deciziei si f?când abstrac?ie de rezultatele obiective ale ei,
sentimentul libert??ii este înso?it adesea de iluzia c? putem face ce vrem c? a decide f?r? constrângere exterioar? ar însemna si a decide sustr?gându-ne necesit??ii ,acest sentiment ,,care nu este altceva decât experien?a unui act în sine”, ne conduce spre intui?ia
larg acceptat? la nivelul „bunului sim?”, c? „libertatea voin?ei s-ar cunoa?te f?r? probe”(Descartes), ?i c? s-ar reduce la un „dat imediat al con?tiin?ei” (Bergson).
Dar, analizând mai atent, constat?m c? aceast? intui?ie este, ca orice intui?ie de altfel, neclar? si ne aprobat? . Este de ajuns sa ne întreb?m „ce sim?im atunci când ne sim?im liberi” pentru a ne da seama c? aceluia?i sentiment îi putem asocia un evantai larg si eterogen de semnifica?ii .Intui?ia este deci neclar? .?i ,întrucât ne putem face iluzii asupra resorturilor deciziilor noastre, întrucât putem s? consider?m alegerea noastr? liber?, chiar atunci când ea a fost dictat? constrâng?tor de modelele culturale ,de criteriile sociale de valorizare , de prejudec??i sau pasiuni , de fenomene de alienare ,ea nu este nici probant?. Intui?ia libert??ii pune problem?, dar nu se rezolv? .A trebuit s? se desf??oare un îndelung efort de medita?ie filozofic? pentru ca îns??i problema s? fie formulat? pertinent ?i s? constituie cadru teoretic adecvat pentru realizarea ei .
În dezbaterea teoretic? a problemelor libert??ii s-au propus în istoria gândirii filozofice mai multe tipuri de solu?ii .Vom prezenta câteva dintre ele , nu în ordinea lor cronologic?, ci în ordinea în care trecerea de la o interpretare la alta ne permite s? surprindem fazele prin care trece procesul progresiv de conceptualizare a libert??ii, str?b?tând itinerariul cuprins între adeziunea pasiv? la impulsuri ?i adeziunea activ? la valori .
|