|
Veghea, somnul si activitatea cerebrala
Veghea si somnul:
Activitatea emisferelor cerebrale trece periodic prin doua stari
functionale distincte: starea de veghe si starea de somn.
Veghea reprezinta starea functionala cerebrala caracterizata prin
cresterea tonusului sistemului reticulat, activator ascendent, concomitenta
cu orientarea constiintei spre o anumita activitate. Veghea incepe o data
cu stabilirea contactului constient cu lumea inconjuratoare sau cu
gandurile proprii si se termina cand acest contact inceteaza. Alternativa
starii de veghe este somnul.
Somnul reprezinta o stare de activitate cerebrala caracterizata prin
intreruperea temporara a contactului constient cu interiorul si cu
exteriorul nostru. Are caracter reversibil.
Trecerea de la veghe la somn si invers are loc cu usurinta, in cateva
secunde. Ritmul somn-veghe coincide cu ciclul noapte-zi; de aceea se mai
numeste ritm circadian sau victemeral. Bioritmul circadian s-a format in
istoria filogenetica a speciilor. El are mecanisme endogene de producere,
dar este puternic influentat de stimuli exogeni.
In functie de adaptarea la mediu, coincidenta somn-noapte, veghe-zi
este inversata la unele specii (gandaci, unele pasari si mamifere). Un rol
important in reglarea acestui bioritm il are diencefalul si formatia
reticulara. Leziuni la nivelul hipotalamusului determina somn continuu
(boala somnului). Durata somnului variaza in functie de varsta, fiind de 20
de ore la sugari, 10 ore la tineret si 7 ore la batrani.
In timpul somnului se produce de regula o diminuare a functiilor
vegetative (respiratie, circulatie, digestie) si metabolice (scad
energogeneza si consumul de oxigen). Frecventa miscarilor respiratorii si a
debitului ventilator scade. Se produce bradicordie, scaderea debitului
cardiac si a tensiunii arteriale. Secretiile si activitatea peristaltica
digestiva se diminueaza si chiar inceteaza. Functia aparatului urinar se
reduce. In somn se produc si modificari somatice. Tonusul muscular se
diminueaza, activitatea aparatului locomotor inceteaza.
Mecanismele producerii somnului sunt pasive si active.
Somnul pasiv poate fi indus prin crearea unor conditii speciale de
ambianta (liniste, intuneric, stimuli monotoni), concomitent cu luarea unor
atitudini care sa permita reducerea la maximum a aferentelor somestezice si
vizuale (pozitie culcata, ochi inchisi).
Somnul activ se datoreaza, asa cum a banuit Pavlov, unor procese de
inhibitie generalizata la nivel cortical.
Somnul poate fi indus artificial prin administrarea de somnifere, sau
prin anestezie generala. Acest tip de somn nu este asa de usor reversibil
ca cel fiziologic.
Starea de somn nu este omogena. In timpul somnului se produc faze
ciclice de activitate neuronala (somn paradoxal) caracterizate prin
modificar |