|
Existen?a tuturor organismelor vii este condi?ionată de activitatea unor mecanisme de rezisten?ă ?i de imunitate, capabile să protejeze individualitatea lor chimică, prin mecanisme de recunoa?tere ?i diferen?iere a substan?elor proprii (self) de cele străine (nonself). In mod normal, aceste mecanisme sunt perfect tolerante fa?ă de moleculele self, dar se activează ?i reac?ionează mai mult sau mai pu?in viguros pentru a îndepărta, a neutraliza sau a distruge substan?ele nonself.
Mecanismele de rezisten?ă ?i imunitate sunt prezente pe toată scara evolutivă a organismelor, începând cu bacteriile ?i se complexează în evolu?ie.
Celulele bacteriene posedă mecanisme de protec?ie a individualită?ii genetice, reprezentate de:
- fenomenele de restric?ie mediate de prezen?a unor sisteme enzimatice specifice (enzime de restric?ie), care recunosc moleculele străine de ADN, le clivează la nivelul unor situsuri specifice, rezultând fragmente mai mici, sensibile la ac?iunea exo- ?i endonucleazelor;
- fenomenele de repara?ie genetică dependente de activitatea unor sisteme enzimatice care recunosc modificările ADN induse de muta?ii sau de lipsa de fidelitate a mecanismelor de replicare, transcriere ?i traducere genetică, corectându-le fie complet (sistemele error free) sau minimalizând erorile în cazul sistemelor reparatorii predispuse la erori (error prone systems).
|