|
Edwin A . Locke ( în Herbert ,T,T .1981 ) consider? satisfac?ia, reac?ia pe care cineva o are fa?? de slujba sa .O stare emo?ional? pl?cut? sau pozitiv? ce rezult? din aprecierea propreiei slujbe a muncii . O’Reilly 1991 define?te satisfac?ia în munc? ca fiind atitudinea general? fa?? de munc?.
Duane ?i Sydney Schultz 1990 o consider? ca fiind dispozi?ia psihologic? a oamenilor fa?? de slujba lor .
Defini?iile de mai sus se refer? la stisfac?ia în sens general.Se consider? c? satisfac?ia global? fa?? de slujb? nu este cea mai adecvat? m?sur? pentru ceea ce simt oamenii pentru munc?. Oamenii putând fi satisf?cu?i cu unele aspecte ale muncii ?i cu altele nu , o m?sur? global? a satisfac?iei nu poate reflecta clar aceste diferen?e astfel Duane ?i S. Sydney 1990 precizeaz? ca aceasta implic? o colec?ie de numeroase atitudini . Keith Davis si J.W. Newstrom 1985 definsc ?i ei satisfac?ia ca un set de sim??minte favorabile sau defavorabile legate de cum î?i v?d angaja?ii munca . Fred Luthanj (1987) o considera la r?ndul lui o colec?ie de atitudini fa?? de munc? ce sunt înrudite ?i pot fi împ?r?ite într-o varietate de aspecte ale muncii.Pentru m?surarea c?t mai adecvat? a satisfac?iei este necesar? investigarea tuturor aspectelor de munc? . Se apreciaz? c? num?rul acestora variaz? de la un tip de slujb altul.Deasemenea se afirm? c? anumite re?ele vor fi mai importante pentru anumi?i angaja?i dec?t altele. Anumite aspecte ale satisfac?iei în munc? se g?sesc doar în anumite munci, în timp ce altele sunt comune penru toate(Douane ?i Sydney Schultz 1990) .Hakman J.R. enumer? 5 dimensiuni esen?iale ale muncii în sine ce duc la satisfac?ie dac? sunt prezente ,F.G.Landy enumer? factorii ce contribuie la satisfac?ia angaja?ilor pentru toate slujbele. F. Herrberg(1959)diferen?iaz? factorii ce duc la satisfac?îa în muc? de cei ce duc la insatisfac?ie, Smith ,Kendal ,Hulin(1969)identific? 5 dimensiuni cele mai proeminente ale slujbei fa?? de care angaja?ii au r?spunsuri afective. În ceea ce prive?te natura satisfac?iei aceasta a fost încadrat? în r?ndul atitudinilor fa?? de munc?, mai apoi insist?ndu-se pe componenta ei afectiv? .De altfel interesul ini?ial pentru satisfac?ia în munc? a fost legat de considerarea ei ca certitudine .Atitudinea este o predispozi?ie de a r?spunde pozitiv sau negativ la un set de înt?mpl?ri(Herbert T.T.1981). Se credea c? prin influen?area ei se poate cre?te motiva?ia ?i performan?a.Se insista pe faptul c? ocup? un loc central în procesul transform?rii cerin?elor muncii în efort.Din p?cate rela?ia dintre satisfac?ie ?i performan?? nu s-a g?sit o form? direc?? ?i simpl?.S-a insistat apoi pe componenta afectiv? din cauza preocup?rii socialepentru calitatea vie?ii.asupra acestei probleme voi reveni mai t?rziu.De asemenea satisfac?ia e privit? nu numai la nivel individual ci ?i în raport cu nivelul ei într-un grup–moralul. Rela?ia dintre motiva?ie ?i satisfac?ie
Datorit? gradului mare de interrela?ionare dintre ele e necesar? stabilirea unei rela?ii mai precise. Este util pentru în?elegerea acestei rela?ii prezentarea ?i unei defini?ii a motiva?iei . Este considerat? for?? motrice interiorul indivizilor prin care încearc? s? ating? un scop pentru a-?i indeplini anumite trebuin?e ?i expecta?ii ( Laurie J Mullins 1996 ).
Miellu Slate 1987 consider? c? pentru rela?iile dintre motiva?ie ?i satisfac?ie esentiale sunt trei enun?uri:
|