|
Fiu al lui Harmen Gerritszoon, de meserie morar ?i al lui Neeltgen Willemsdochter van Zuytbrouck, Rembrandt s-a n?scut la 15 iulie 1606, la Leyda, în apropierea fortifica?iilor, lâng? unul din bra?ele Rhinului care traverseaz? ora?ul, de unde ?i numele de van Rijn. Rembrandt este al ?aselea copil pe care îl are morarul cu fiica brutarului Zuytbrouck. Cei cinci care-1 precedaser? - patru b?ie?i: Adriaen, Gerrit, Cornelis ?i Wilhelm, care aveau între 16 ?i 10 ani la data na?terii lui Rembrandt, ?i o fat?, Machteldt de 14 ani - î?i ajutau p?rin?ii sau erau ucenici la diferi?i me?te?ugari din ora?. Nu mult dup? na?terea lui Rembrandt, mama îi d?du înc? o sor?, pe Lijsbeth.
Via?a ?i crea?ia lui Rembrandt Harmensz van Rijn s-au desf??urat pe fundalul ?i în condi?iile unei epoci, în care marea burghezie olandez? se constituise în cast? ?i se afundase în conformism ?i filisti¬nism. Oficialitatea olandez? a timpului recunoscuse în Rembrandt pe unul dintre acei «decep?iona?i decep?ionan?i», dintre acei noncon¬formi?ti în care mocnea o revolt? autentic? ?i c?utase, pentru aceasta, s?-1 izoleze. Dar secolul de aur olandez nu a r?mas în memoria umani¬t??ii prin numele unor comercian?i sau financiari ?i nici m?car prin acela al scriitorilor ?i arti?tilor al c?ror «clasicism» însemna un act de supunere fa?? de st?pânire. El d?inuie ?i va d?inui în con?tiin?e prin numele lui Spinoza ?i Rembrandt.
Subiectele biblice
În Olanda secolului al XVII-lea subiectele reli¬gioase încetaser? de a mai forma o categorie important? în pictur?. Portretistica ?i peisajul, pictura de gen ?i natura moart?, marinele, sce¬nele de strad? ?i animalele î?i aveau speciali?tii lor. Nici un aspect al vie?ii cotidiene a burghe¬zilor olandezi nu a fost uitat. Dar arta religioas? avea prea pu?in? c?utare ?i n-a avut se pare al?i speciali?ti în afar? de Rembrandt ?i elevii s?i cei mai apropia?i. ?i chiar ?i ace?ti elevi, în cele mai multe cazuri, îndat? ce au devenit pictori independen?i, s-au îndep?rtat de subiectele bi¬blice, în favoarea domeniilor mai m?noase ale portretisticii, picturii de gen sau a peisajului.
Acest gust al olandezilor pentru zugr?virea vie?ii cotidiene, precum ?i indiferen?a lor fal? de arta cu subiect religios, pot fi explicate prin fondul calvinist al culturii lor. Dup? Calvin, arta picturii ,ar trebui s? se ocupe numai cu redarea lumii vizibile, iar scopul ei s? fie împo¬dobirea caselor particulare ?i a cl?dirilor publice. El a refuzat artelor frumoase orice drept de a servi religia. Convingerea sa era c? reprezenta¬rea figurativ? a lui Dumnezeu sau a lui Hristos degradeaz? divinitatea prin umanizare. Simplita-tea sever? a bisericilor olandeze, cu totala lor lips?, de decora?ii, mai reflect? înc? austeritatea calvinist? în forma ei originar?.
Este cu atât mai surprinz?tor c?, în acest context, crea?ia lui Rembrandt ne apare atât de plin? de interes pentru subiectele împrumutate din Biblie. Este adev?rat c? maestrul sau, Pieter Lastman, consacrase o mare parte a operei sale subiectelor biblice. Dar Lastman reprezint? faza ini?ial? a barocului olandez, care era înc? legat de sursele sale italiene ?i se mai îndrepta înc? spre subiectele istorice ?i biblice. in urm?toarea genera?ie Rembrandt a fost aproape singurul preocupat în mare m?sur? de subiectele biblice. Semnifica?ia acestui fapt, ca o manifestare a pu¬ternicei sale înclina?ii personale spre arta reli¬gioas?, nu poate fi supraestimat?.
În cazul picturilor lui Rembrandt cu scene biblice, nu cunoa?tem cît de mare era procentul lucr?rilor comandate, c?ci exist? pu?ine dovezi ale unor astfel de comenzi. Totu?i, faptul c? pictura cu subiect religios era foarte pu?in c?u¬tat? admite supozi?ia c? în pictur?, ca ?i în desen, Rembrandt însu?i a fost cel care a optat pentru acestea în ce prive?te gravura, afl?m de la Houbraken c? Rembrandt putea conta pe un mare num?r de colec?ionari de diverse categorii, care s? achizi?ioneze orice gravur? ie?it? din mâna sa. Ace?ti amatori entuzia?ti p?reau mul¬?umi?i cu orice subiect gravat de mâna lui Rem¬brandt, iar artistul a profitat din plin de aceast? situa?ie, f?când un num?r neobi?nuit de mare de ilustra?ii dup? Biblie. Prodigioasa activitate a lui Rem¬brandt în acest domeniu se datora înainte de toate propriei sale înclina?ii, iar nu cererii clien¬?ilor sau a pie?ii de art?.
|