|
Basmele au nevoie de haloul lor, asa cum s-au n?scut. Dore?te cineva sa-i jschimbe destinul Albei ca Z?pada? Lumea de azi are destule resurse pentru a-jsi produce propriile povesti, c?ci fantasmele din mintea omului nu se vor [epuiza niciodat?. Cat despre cele vechi, ele au puterea magica de a intineri cu fiecare genera?ie. E clar ca nimeni nu se va plictisi de nemaipomenitul Dracula acest vampir romantic, când sângeros, când singuratec si tânjind dup? iubire, care bântuie prin lume de când p?rintele sau, irlandezul Bram Stocker, ii strecura, in 1897, intr-un roman. Strania f?ptura a avut for?a sa ias? din acele pagini, sa treac? pragul filmelor, al casetelor video si mai cu seama al c?l?toriilor. Soarta ii incepea si se sfâr?ea aici, intr-o trec?toare a Carpatilor - Pasul Bargau - in România, si merita, fire?te, sa vii de la cap?tul P?mântului ca sa vezi locurile cu ochii tai, asa cum te duci sa contempli casa Julietei si a lui Romeo sau cârciuma unde se spune ca mai d?inuie umbra vr?jitorului Faust...
[Va fi întotdeauna fascinat sa cau?i, sa umbli prin locurile celui care a .c?p?tat o faima atât de irezistibila. Cel care domnea pe vremea când Henric al Vl-lea si englezii se luptau in r?zboiul celor doua roze, când in ^Ungaria era pe tron marele rege de origine romana Matei Corvin, când sultanul Mahomed al II-lea infiora cu ostile lui Europa cre?tina. A b?tut, in lung si-n lat, ca putini al?i voievozi, provinciile istorice romane?ti. Poate fi iintalnit, si nu-i neap?rat o figura de stil, acolo unde nu te a?tep?i. Acest Ev IMediu, cu umbra celui pe care cronicile i l-au recomandat drept prototip Ipentru un erou de carte lui Stocker, isi are fantomele lui in multe locuri: iorasul - burg Sighi?oara, unde exista casa in care se nastea Vlad Tepes; IBucurestiul, capitala României, care p?streaz? drept act de na?tere un document din 1459, emis de domnitorul ce-si avea aici re?edin?a cu ruinele ce pot fi v?zute si azi intr-un colt misterios al ora?ului, cetatea poienari, in vârf de munte pe care a refacut-o ca important punct strategic, ora?ul Targoviste, unde a m?cel?rit boieri
necredincio?i, Sibiul, alt burg transilv?nean, ca si castelul Bran,^*™1™'*'1'1"""1™''11'"""""" ""
din preajma ora?ului Bra?ov, pe unde si-a f?cut sim?it? trecerea?* in incursiuni n?valnice.
Se spune ca ar avea mormântul la Snagov, unde o biserica, ridicata pe o insula in mijlocul unui mare lac, p?streaz? misterul unor ascunz?tori subterane. Oare asemenea am?nunte ii vor schimba calatorului sosit pe aceste meleaguri imaginea despre "idealul" Dracula? Nu avem voie sa ne hazardam intr-un
r?spuns ferm. Fiecare este proprietarul unic si suveran al »*««*? ^- ^ ..? > j...*???„.
fantasmelor sale. Majoritatea "draculistilor" care au urmat astfel de trasee in România' pe'urmele' vampirului, au declarat ca au descoperit in cele din urma o tara cu peisaje frumoase, cu oameni interesan?i, cu obiceiuri ??r?ne?ti si legende care ar merita o mul?ime de romane de suspans Am l?sat înadins la urma Pasul Bargaului. Acolo, unde, intr-un peisaj grandiose, se face trecerea din ?inutul Bistri?ei (va aminti?i de celebrul han "Coroana de Aur"?!) spre cel al Moldovei, un hotel evoca azi umbra castelului in care vampirul a fost ucis si vraja s-a rupt - cel pu?in pentru sfâr?itul unei cârti. Iarna, z?pada sticle?te aici cu lungi reflexe violacee, sugerând trecerea tragicei f?pturi spre noi aventuri. Vara, puzderia de flori de câmp te fac sa te intrebi cat de mare este pasul ce desparte t?râmul visului si misterului de cel al realit??ii. Se pare ca, uneori, el se poate rezuma doar la o simpla incheiere de pleoape...
In general numele române?ti sunt formate, din al?turarea sufixului patronimic „a" sau „ea" la numele tat?lui. Astfel „Dracula" sau „Dr?culea" înseamn? fiul lui „Dracul".
Dracula, potrivit descrierii f?cute de legatul papal Nicolae Modrussa, „era nu foarte înalt de statur?, dar foarte vânjos ?i puternic, cu înf??i?are crud? ?i înfior?toare cu nasul mare ?i acvilin, n?rile umflate, fa?a sub?ire ?i pu?in ro?iatic?; în care genele foarte lungi înconjurau ochi verzi ?i larg deschi?i, iar sprâncenele negre ?i stufoase îi ar?tau amenin??tori; fa?a ?i b?rbia erau rase, cu excep?ia must??ii. Tâmplele umflate sporeau volumul capului. Un gât ca de taur lega ceafa înalt? de umerii la?i pe care c?deau pletele negre ?i încârlion?ate".
Desele schimb?ri de domnie, dup? moartea lui Mircea cel B?trân (1418), pe de o parte, ?i incursiunile otomane pe de alt? parte, (în 1421, turcii p?trund prin pa¬sul Bran în ?ara Bârsei pustiind Bra?ovul ?i localit??ile învecinate) determin? pe Si-gismund de Luxemburg s? treac? cetatea sub autoritatea voievodatului Transilvani¬ei, îns?rcinat cu paza hotarelor.
între 1428 ?i 1436, Vlad Dracul, viitorul Prin? al Valahiei, a fost nevoit s? se autoexileze, refugiindu-se în Transilvania, la Sighi?oara. De?inând un rang înalt în ar¬mata imperial?, în noua sa pozi?ie el s-a ocupat de ap?rarea grani?elor de sud-est ?i a trec?torilor intracarpatice, cea mai
|