|
Istoria cafelei este la fel de bogat? ca īns??i cafeaua, datānd de mai mult de 1000 de ani. Īn occident, istoria cafelei īncepe cu trei secole, dar īn Orientul Mijlociu ea este consumat? de toate paturile sociale īnc? din vechime.
Prima referin?? la cafea, din surse īnregistrate, dateaz? din secolul al IX-lea, dar cu multe secole īnainte, existau multe legende arabe despre b?utura misterioas? ?i amar? cu puteri stimulatoare.
Primele plante de cafea au fost aduse pe coastele Marii Ro?ii din Africa. La īnceput cafeaua era considerat? aliment ?i nu b?utur?. Triburile est-africane m?cinau boabele crude de cafea ?i prin amestecarea cu gr?sime animal? ob?ineau o pasta pe care o modelau sub form? de bile. Acestea erau consumate de r?zboinicii tribului pentru a avea mai mult? energie īn timpul luptelor.
Īncepānd cu anul 1000 e. n., renumitul t?m?duitor Avicenna, administra cafea īn chip de medicament. Etiopienii ob?ineau un fel de vin din fructele de cafea, prin fermentarea īn apa a boabelor uscate.
Propriet??ile stimulative ale cafelei au fost considerate de mul?i īn acele timpuri, generatoarele unui extaz religios, iar cafeaua ca b?utur? ?i-a cā?tigat o reputa?ie mistic?, īnv?luit? īn mister ?i asociat? cu preo?ii ?i doctorii. De aceea nu este surprinz?tor ca dou? legende puternice au ap?rut pentru a explica descoperirea acestei boabe magice.
I. Se poveste?te ca prin 1400 un p?zitor de capre yemenit, pe nume Khaldi, care a observat cum caprele sale deveneau neastāmp?rate ?i energice dup? ce māncau fructele ro?ii care cre?teau īn tufi?urile necunoscute de pe acele meleaguri. Chiar ?i-n timpul nop?ii animalele erau vioaie ?i agitate. Foarte mirat, a hot?rāt s? guste ?i el din aceste fructe. Dup? pu?in timp se sim?ea mai pu?in obosit ?i parc? avea mai mult? energie. Khaldi a dus fructele la o mān?stire din apropiere, unde stare?ul a fiert fructele īn ap? ob?inānd un lichid amar dar aromat, foarte stimulator, care alunga oboseala ?i somnolen?a. De atunci c?lug?rii au īnceput sa foloseasc? acesta calitate a boabelor pentru a r?māne trezi pe parcursul lungilor rug?ciuni ?i medita?ii, īn a?teptarea inspira?iei divine.
|