|
în societatea feudal?, în care fermenteaz? noua ?i tân?ra burghezime, regele al?turi de nobilime se afl? pe primul loc în piramida social?. Ace?tia se ocup? cu petreceri la care un cânt?re? recita poeme r?zboinice, spre a-si distra st?pânii.
Clerul avea o mare importan?? în interiorul acestei societ??i, misticismului religios fiindu-i asigurat terenul si autoritatea de c?tre starea generala de ignorana in care era ?inut poporul. Clerul monopolizeaz? înv???mântul superior ?i mediu, monopolizeaz? studiul filozofiei, pe care o aserve?te teologiei, ?i orice încercare de cercetare ?tiin?ific? este riguros cenzurat?.
Societatea feudal? are un caracter militar. In primele chansons de geste, cuvântul vasal este sinonim cu r?zboinic. întreaga via?? feudal? este organizat? ?i orientat? spre r?zboi. Castelul seniorial, cl?dit ini?ial în mod primitiv din lemn, cu palisade si ?an?uri, intrebuinteaza ulterior piatra. De obicei fiecare prim?vara aduce un r?zboi, care distruge totul, inclusiv bisericile. R?zboiul devenise activitatea de baz? a nobililor ?i a cavalerilor în Evul Mediu, incat ace?tia isi utilizeaz? timpul de r?gaz in „turniruri". Premiul înving?torului era calul, armele ?i armura adversarului învins (lucruri foarte scumpe la vremea aceea).
Nimic nu reveleaz? mai bine voca?ia pur r?zboinic? a clasei con duc?toare decât versurile cunoscutului trubadur Bertrand de Born. Mobilul ac?iunii r?zboinice este în realitate jaful:
,,Acelea vor fi vremuri bune: Când vom lua toat? averea c?m?tarilor, Când pe drumuri nu vor mai umbla c?ru?ele în timpul zilei, f?r? s? se team? de nimic, Nici negustorul ce porne?te spre Fran?a, Acela va fi atunci bogat Care va ?tii mai bine sa se înfrupte."
Condu?i de un asemenea ideal în via??, cavalerii (nobili cu propriet??i reduse) devin în curând o mas? r?t?citoare de r?zboinici, c?utând aventura ?i prada, gata s? î?i ofere serviciile contra unei sume considerabile de bani: „Eu pot s? v? ajut. Am deja scutul pe um?r ?i coiful pe cap. Dar f?r? bani cum s? pornesc la lupt??"- îi spune un cavaler contelui de Poitiers. Asemenea moravuri duc la dispre?ul vie?ii ?i suferin?elor umane, la înc?lc?ri de jur?mânt, la masacre, mutil?ri ?i devast?ri: „ Nu este r?zboi adev?rat acela f?r? foc ?i sânge" -spune cinic Bertrand de Born.
Pentru nobilii feudali, pacea însemna pericolul c?m?tarilor ce-?i cereau drepturile, prin urmare o criz? economic? ?i o criz? de prestigiu.
Dinpotriv?, pentru negustori ?i ??rani pacea înseamn? posibilitatea de a lucra ?i de a prospera. De aceea cavalerii vor dispre?ui profund pe ??rani ?i pe burghezi.
în sânul acestei configura?ii sociale, în crea?ia literar? putem descifra dou? direc?ii destul de clare: o literatur? exprimând concep?iile, idealurile, gusturile feudalilor, ?i o literatur? exprimat? în formele agreate de clasa cea mai progresiv? a epocii, în formele propri literaturii burgheze - literatur? în care vor intra ?i numeraose elemente populare.
|